De ce se încălzește din nou România. Explicația pe înțelesul tuturor - 4 ore în urmă
Dunărea își dezvăluie secretele: epave naziste, muniție, un pod roman și rămășițe de mamut ies de sub ape - 5 ore în urmă
„Noroc bun!” a răsunat din nou la Baia Sprie. Parada asociațiilor miniere din România și Slovacia - 6 ore în urmă
15 august, între credință și tradiție. De ce aceeași sărbătoare poartă mai multe nume - 9 ore în urmă
Așa arată Sfânta Maria Mare la Moisei: o mănăstire veche de secole și o tradiție care continuă să adune generații întregi în jurul ei - 10 ore în urmă
Mese de ping-pong, montate în zonele de joacă de pe malul Săsarului în Baia Mare. Vor urma și altele - 12 ore în urmă
Gravimetrul – proză de Marian Ilea (XXVI) - 13 ore în urmă
Maramureșul, prezent la Catedrala „Sfânta Maria” din Cleveland, SUA. „Comorile Izei”, alături de românii din diaspora - 13 ore în urmă
Oaspeți din Bruxelles și Slovacia, la „Dorul pâinii de Acasă”. Tradițiile Maramureșului, descoperite la Muzeul Satului din Baia Mare - 14 ore în urmă
O nouă carte despre istoria mineritului din Baia Sprie. Gheorghe Muntean continuă povestea unei lumi care a definit orașul - 15 ore în urmă
Îndrumări tipiconale la Praznicul Înălțării Sfintei Cruci
La puțin timp după începutul Noului An bisericesc – 1 septembrie, Biserica noastră Strămoșească a statornicit în sânul cultului ortodox o serie de rânduieli sfinte cu multă încărcătură duhovnicească și care se cuvin a fi respectate. Una dintre acestea este cea a ritualului pregătirii și scoaterii spre închinare a Sfintei Cruci.
Pregătirea Sfintei Cruci
Vineri seara, în ajunul Praznicului Înălțării Sfintei Cruci – 13 septembrie, are loc pregătirea și împodobirea Sfintei Cruci (conform tradiției, din busuioc binemirositor și flori). Elementele folosite la împodobirea ei au ca temei Viaţa ce izvorăște din lemnul Crucii lui Hristos, aşa cum arată cântarea bisericească: „Bisericii, celei mai înainte neroditoare, acum a înflorit lemnul Crucii, spre putere şi spre întărire” (cântarea a 3-a din Canonul Înălțării Sfintei Cruci), dar și altele.
După Otpustul slujbei Vecerniei Mici (unde este cazul – de regulă, în mănăstiri și catedrale chiriarhale), ori ÎNAINTEA Slujbei Vecerniei Mari unită cu Litia, preotul o pregătește și o pune pe un disc (sau taviță), iar apoi așază Cinstita Cruce pe Sfântul Antimis (nedesfăcut, în locul Sfintei Evanghelii, pe care o pune mai sus, spre răsărit). Înaintea Cinstitei Cruci va arde o lumânare sau o candelă toată noaptea (până la vremea scoaterii în mijlocul bisericii, la sfârșitul Utreniei).
Scoaterea și închinarea la Sfânta Cruce
În timpul Doxologiei Mari, preotul îmbrăcat în toate veșmintele preoțești, cădește Sfânta Masă și Cinstita Cruce, apoi o ridică împreună cu procovățul și iese pe ușa dinspre miazănoapte, mergând înainte paraclisierul cu lumânarea (sau sfeșnicul) și merge până la ușile împărătești. Sfârșindu-se de cântat „Doxologia Mare” și „Sfinte Dumnezeule” preotul zice „Înțelepciune, drepți!” apoi se cântă Troparul „Mântuiește, Doamne, poporul Tău” (de trei ori). Preotul poartă cinstita Cruce și o așază în mijlocul bisericii pe un analog, după care o cădește de trei ori. Ridică apoi Cinstită Cruce și rostește în cele patru laturi ale analogului cererile la care se răspunde cu „Doamne miluiește” de 100 de ori (a se vedea indicațiile din Minei și din Liturghier). Apoi, așezând Cinstita Cruce pe analog cântă „Crucii Tale ne închinăm Stăpâne…”. În continuare, se închină făcând două metanii, sărută Cinstita Cruce și apoi mai face o metanie, după care intră în Sfântul Altar și se continuă slujba respectând rânduiala corespunzătoare din cărțile de cult.
După săvârșirea sărutării și închinării preotul o ia de pe analog și o așează pe Iconostas și va sta acolo până la Odovania Praznicului, adică 21 septembrie.
La Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, se pun Antifoanele speciale ale Praznicului. După Vohod se cântă Troparul Crucii, Slavă… Și acum… Condacul Crucii. În loc de „Sfinte Dumnezeule” se cântă „Crucii Tale ne închinăm Stăpâne…”. Urmează Prochimenul, Apostolul, Evanghelia, Axionul „Rai de taină…” și Chinonicul Praznicului „Însemnatu-s-a peste noi lumina feţei Tale, Doamne”.
La masă se mănâncă mâncăruri de post, iar acolo unde se dorește mai multă nevoință se postește aspru (post negru).
De asemenea, ca și în cazul sărbătorii Tăierii capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, în această zi de post nu se oficiază nunți, iar petrecerile de orice fel sunt interzise!
Troparul, glasul 1:
„Mântuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta, biruință binecredincioșilor creștini asupra celor potrivnici dăruiește și cu Crucea Ta păzește pe poporul Tău”.
Foto: Doxologia.ro














