România pe podiumul Europei: un nou rezultat important în motocrossul feminin - 2 minute în urmă
Școala de pictură de la Baia Mare a ajuns pe simezele Muzeului Petit Palais din Paris - 4 minute în urmă
Alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă în Baia Mare, în 15 aprilie - 1 oră în urmă
Scrisoarea deschisă a familiei Lucescu: „Am simțit în mijlocul unei asemenea dureri că nu suntem singuri” - 1 oră în urmă
România – locul 1 în Europa la Olimpiada de Matematică pentru fete - 2 ore în urmă
S-a stabilit al doilea amical din iunie al „tricolorilor” - 3 ore în urmă
Biserica monument „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Muzeul Satului Baia Mare va fi sfințită în 23 aprilie - 4 ore în urmă
Peste 150 de misiuni ale ISU Maramureș în minivacanța de Paști - 4 ore în urmă
La Muzeul Satului Baia Mare: Copiii sunt invitați la o nouă aventură cu obstacole și tiroliană - 5 ore în urmă
George Simion și-a petrercut a doua zi de Paști în Maramureș - 5 ore în urmă
8o de ani de la trecerea în neființă a marelui scriitor, Liviu Rebreanu
Liviu Rebreanu, prozator, dramaturg (1885–1944), s-a născut la Târlişiua, județul Bistrița-Năsăud, fiind primul din cei 14 copii ai familiei. A studiat în şcoli cu predare în limbile română, maghiară şi germană. A absolvit Academia Militară „Ludoviceum” (1903–1906), servind în armata austro-ungară.
A debutat în 1912 cu volumul de nuvele Frământări. În 1917 are loc tragica moarte a fratelui său, Emil, eveniment despre care avea să mărturisească: „Spânzurarea fratelui meu, ofiţer în armata austro-ungară, la Ghimeş, ca «dezertor» de către unguri, mi-a sugerat ideea Pădurii spânzuraţilor. Viziunea tragică a «pădurii» mi-a fost inoculată de o serie de fotografii trimise de Cehoslovacia la Liga Naţiunilor […] care reprezentau pădurile «trădătorilor de patrie» (Landesverräter),cehoslovaci spânzuraţi de armata austro-ungară pentru «trădare» — pentru iubirea patriei şi independenţei lor.” În 1920 publică Ion, roman pentru care primeşte Premiul „Nicolae Herescu” al Academiei Române. Urmează Pădurea spânzuraţilor (1922), Adam şi Eva (1925), Ciuleandra (1927), Crăişorul (1929), Răscoala (1932), Jar (1934), Gorila (1938) — toate confirmându-i statul de mare romancier, dacă nu chiar pe acela de „cel mai mare creator epic al literaturii noastre” cum îl considera E. Lovinescu.
În 1930 a condus Direcția Educației Poporului, in anul 1932 tipărea la București revista România literară.
A fost președintele Societății Scriitorilor Români și membru al Academiei Române din 1934, in 1941 era numit din nou director al Teatrului Național si director al cotidianului Viața. În anul următor a ținut conferințe despre cultura românească într-un turneu susținut in Germania si Austria. Este considerat, în tradiția critică românească, întemeietorul romanului modern în literatura română și unul din marii scriitori români din secolul al XX-lea.
Liviu Rebreanu a murit în 1944 la Valea Mare, județul Argeș.
Lăcrimioara ZOTA















