„Arborele de lalea”: Eleva Patricia Moldovan a primit cea mai înaltă distincție de excelență a Colegiului de Arte Baia Mare - 18 minute în urmă
Salarii uriașe în zona de război: Ucraina propune până la 9.000 € pentru soldații de pe front - 33 minute în urmă
România intră în primul episod serios de căldură al verii - 2 ore în urmă
Festival internațional de literatură, artă și tradiții la Târgu Lăpuș - 2 ore în urmă
Zeci de elevi din Iași au participat la atelierele Școlii Rădăcinilor Străbune - 4 ore în urmă
Evanghelie veche de peste trei secole, expusă la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighet - 5 ore în urmă
Elevii Colegiului „Gheorghe Șincai” Baia Mare au obținut numeroase premii la concursurile de limba italiană - 5 ore în urmă
19–20 iunie 1987, ziua în care a fost demolată Biserica „Sfânta Vineri”– Hereasca - 6 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, vineri 19 iunie 2026 - 6 ore în urmă
Autorulota ZU ajunge la Baia Mare: Mihai Morar, Daniel Buzdugan și Emma transmit live din inima orașului - 7 ore în urmă
8o de ani de la trecerea în neființă a marelui scriitor, Liviu Rebreanu
Liviu Rebreanu, prozator, dramaturg (1885–1944), s-a născut la Târlişiua, județul Bistrița-Năsăud, fiind primul din cei 14 copii ai familiei. A studiat în şcoli cu predare în limbile română, maghiară şi germană. A absolvit Academia Militară „Ludoviceum” (1903–1906), servind în armata austro-ungară.
A debutat în 1912 cu volumul de nuvele Frământări. În 1917 are loc tragica moarte a fratelui său, Emil, eveniment despre care avea să mărturisească: „Spânzurarea fratelui meu, ofiţer în armata austro-ungară, la Ghimeş, ca «dezertor» de către unguri, mi-a sugerat ideea Pădurii spânzuraţilor. Viziunea tragică a «pădurii» mi-a fost inoculată de o serie de fotografii trimise de Cehoslovacia la Liga Naţiunilor […] care reprezentau pădurile «trădătorilor de patrie» (Landesverräter),cehoslovaci spânzuraţi de armata austro-ungară pentru «trădare» — pentru iubirea patriei şi independenţei lor.” În 1920 publică Ion, roman pentru care primeşte Premiul „Nicolae Herescu” al Academiei Române. Urmează Pădurea spânzuraţilor (1922), Adam şi Eva (1925), Ciuleandra (1927), Crăişorul (1929), Răscoala (1932), Jar (1934), Gorila (1938) — toate confirmându-i statul de mare romancier, dacă nu chiar pe acela de „cel mai mare creator epic al literaturii noastre” cum îl considera E. Lovinescu.
În 1930 a condus Direcția Educației Poporului, in anul 1932 tipărea la București revista România literară.
A fost președintele Societății Scriitorilor Români și membru al Academiei Române din 1934, in 1941 era numit din nou director al Teatrului Național si director al cotidianului Viața. În anul următor a ținut conferințe despre cultura românească într-un turneu susținut in Germania si Austria. Este considerat, în tradiția critică românească, întemeietorul romanului modern în literatura română și unul din marii scriitori români din secolul al XX-lea.
Liviu Rebreanu a murit în 1944 la Valea Mare, județul Argeș.
Lăcrimioara ZOTA















