Anca Pătrășcoiu, băimăreanca ce a scris istorie pentru înotul românesc - 8 ore în urmă
Trei medalii de aur și două de bronz pentru elevii Colegiului „Gheorghe Șincai” Baia Mare la Olimpiada de Inovare și Creație Digitală – InfoEducație 2026 - 8 ore în urmă
Casa Memorială „Stan Ioan Pătraș” din Săpânța își recapătă înfățișarea tradițională - 10 ore în urmă
Alertă în Maramureș: Alina Doina Trandafir, o adolescentă de 15 ani din Vișeu de Jos, este dată dispărută - 11 ore în urmă
Seceta pune presiune pe rezervele de apă din Maramureș. Furnizare după program în mai multe localități - 11 ore în urmă
Bilanț pozitiv la Groși: 190 de animale sterilizate în cadrul campaniei inițiate de Asociația Salvați Animalele - 14 ore în urmă
„Tradiție, cultură și nemurire”: Eveniment comemorativ dedicat lui Gheorghe Chindriș la Ieud - 14 ore în urmă
Rotary Club Baia Mare a primit distincția Club Excellence Award pentru anul rotarian 2025-2026 - 15 ore în urmă
Maria-Luiza Mih, invitatul special al celei de-a III-a ediții a Festivalului Bivolului de la Suciu de Jos - 15 ore în urmă
Un Ceaslov românesc tipărit în urmă cu peste 300 de ani, prezentat de muzeul din Baia Mare - 15 ore în urmă
Conform EUROSTAT, numărul gospodăriilor care au dificultăți în a plăti facturile la utilități în termen de un an a fost în România de 17,8% în 2022. Practic, România se sitează pe locul 3, după Grecia și Bulgaria. În același timp, la polul opus se află state membre precum, Olanda și Cehia, cu un procent de doar 2%.
Mulți români au o problemă în a-și încălzi locuințele la un nivel adecvat. Mai exact, 15,2% din populația României nu au reușit să mențină un nivel eficient de încălzire în locuințele proprii.
Anul trecut au fost mai mulți europeni decât în 2022 care nu au reușit să-și încălzească suficient locuințele, arată o analiză a Comisiei Europene. O cauză este și creșterea prețurilor la energie, impactul fiind puternic asupra costului vieții. Mai exact, 10,6% dintre europeni nu au putut să-și mențină locuințele suficient de calde în 2023. Numărul lor este în creștere cu 1,3% față de 2022, acest lucru fiind pus pe seama facturilor mai mari la energie și influența lor asupra consumatorilor. După invadarea Ucrainei de către Rusia, prețurile la energie și gaze naturale au atins, pe piețele europene, niveluri maxime istorice, de peste 10 ori mai mari decât în 2020. Între timp, spre finalul anului 2023, pe piețele europene, prețurile au scăzut până aproape de nivelurile de dinainte de război. Însă, facturile la consumatorii finali sunt în continuare mai ridicate.
Lăcrimioara ZOTA
Mulți români au o problemă în a-și încălzi locuințele la un nivel adecvat. Mai exact, 15,2% din populația României nu au reușit să mențină un nivel eficient de încălzire în locuințele proprii.
Aceștia au dificultăți în a-și plăti facturile de energie electrică, nu își pot încălzi în mod adecvat locuințele sau nu au acces la surse accesibile de alimentare cu energie. La nivelul UE, valoarea indicatorului citat este 9,3% din populație.
Crește numărul europenilor care nu reușesc să-și încălzească eficient locuințele
Anul trecut au fost mai mulți europeni decât în 2022 care nu au reușit să-și încălzească suficient locuințele, arată o analiză a Comisiei Europene. O cauză este și creșterea prețurilor la energie, impactul fiind puternic asupra costului vieții. Mai exact, 10,6% dintre europeni nu au putut să-și mențină locuințele suficient de calde în 2023. Numărul lor este în creștere cu 1,3% față de 2022, acest lucru fiind pus pe seama facturilor mai mari la energie și influența lor asupra consumatorilor.
După invadarea Ucrainei de către Rusia, prețurile la energie și gaze naturale au atins, pe piețele europene, niveluri maxime istorice, de peste 10 ori mai mari decât în 2020. Între timp, spre finalul anului 2023, pe piețele europene, prețurile au scăzut până aproape de nivelurile de dinainte de război. Însă, facturile la consumatorii finali sunt în continuare mai ridicate.
Ministerul Energiei a lansat în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050. Documentul va fi dezbătut până la data de 13 iulie, apoi va fi propus spre aprobare în Guvern.
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI














