La 10 mai 2024 este aniversată Ziua Independenţei Naţionale a României, în baza Legii nr. 189 din 8 iulie 2021. În motivarea proiectului de lege, iniţiatorii au subliniat faptul că este nevoie de ”restabilirea adevărului istoric şi reluarea tradiţiei istorice dintre anii 1866-1974, când era sărbătorită ziua de 10 mai, drept Zi Naţională a României.” În plus, iniţiatorii fac trimitere la semnificaţiile datei de 10 mai, potrivit expunerii de motive: ”în 10 mai 1881, România a fost proclamată regat, cunoscând ulterior, timp de mai bine de jumătate de deceniu, o perioadă de prosperitate şi de progres economic şi social; în 10 mai 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământul în faţa Parlamentului Principatelor Unite; în 10 mai 1877, Senatul proclama independenţa statului român, când conducătorul statului român de la acea vreme, principele Carol I, a semnat proclamaţia ‘Independenţa absolută României’, conferindu-i astfel putere de lege”,conform www.cdep.ro
În această zi importantă, administraţiile publice locale vor organiza manifestări cultural-artistice, cu ocazia sărbătoririi zilei prevăzute la Art. 1, respectiv Ziua Independenţei Naţionale a României. Fondurile necesare pentru organizarea manifestărilor prilejuite de sărbătorirea zilei de 10 mai pot fi asigurate din bugetele locale sau din bugetele autorităţilor publice centrale, precum şi ale instituţiilor publice, în limita alocaţiilor bugetare aprobate, conform textului legii.
Scurt istoric
Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților a avut loc în data de 9 mai 1877, proclamând Independenţa de Stat a României. În faţa Adunării, ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu, a declarat: „În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi; suntem naţiune de sine stătătoare (…) Aşadar domnilor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa Reprezentanţei Naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi independentă”, potrivit volumului „Istoria României în date”, publicat în 2003.
După discurs, Adunarea Deputaţilor a votat o moţiune, cu 79 de voturi pentru şi 2 abţineri, prin care lua act că „rezbelul între România şi Turcia, cu ruperea legăturilor noastre cu Poarta şi independenţa absolută a României au primit consacrarea lor oficială”.
În aceeaşi zi, şi Senatul a adoptat o moţiune cu un conţinut identic. Documentul a devenit lege prin semnarea/promulgarea lui de către domnitorul Carol I, în data de 10 mai 1877.
Deşi Independenţa României a fost proclamată în Parlament de Mihail Kogălniceanu, a fost necesar ca aceasta să fie cucerită pe câmpul de luptă, prin participarea la Războiul ruso-turc.
Lăcrimioara ZOTA
