Festivalul de Datini si Obiceiuri „Marmația” va avea loc și în acest an, la Sighetu Marmației - 6 minute în urmă
Juniorii 3 de la AH Minaur au jucat un meci cu părinții - 32 minute în urmă
Alertă pe traseele din Munții Gutâi: doi turiști salvați după întâlnirea cu doi pui de urs - 34 minute în urmă
Tractoare la Bruxelles și negocieri în culise: miza uriașă a acordului UE–Mercosur - 1 oră în urmă
Este posibil astăzi Umanismul? (foileton 4) - 2 ore în urmă
În Urmeniș se organizează concertul „Noi umblăm și colindăm” - 3 ore în urmă
Suporterii naționalei au votat Golul Anului 2025 - 3 ore în urmă
Mircea Coșea, economist și profesor de renume, a murit la 83 de ani - 3 ore în urmă
Colindători în uniformă - 4 ore în urmă
Maternitatea Spitalului Județean „Dr Constantin Opriș” Baia Mare, acreditată în Categoria III A - 5 ore în urmă
Chilia lui Nuțu din Bârsana e cunoscută ca fiind cea mai mică biserică din țară
Pe rețelele de socializare e prezentată drept biserică. Cea mai mică biserică din țară (și chiar din lume) mai exact. În realitate a fost chilia lui Nuțu Pop, un maramureșean din Bârsana.
Aceasta este construită în natură, pe o vale între dealurile dintre Valea Izei și Valea Vișeului.
Povestea apariției acestei construcții religioase este una intersantă, iar cu ajutorul lui Adrian Man v-o prezentăm și dumneavoastră.
„Situată la circa 5 km de centrul localității Bârsana, pe Valea Caselor, se află una dintre cele mai mici locașuri religioase din Maramureș, Bisericuța lui Nuțu. Ea măsoară 2.5 pe 1.5 metri și prispa de 1 metru, ridicată în locul denumit azi ”La Chiliuță” (chilie).
Nuțu Pop a rămas orfan de mamă împreună cu alți doi frați și o soră. Toți muți. Era analfabet și avea „limba legată”. A visat într-o noapte buchiile și că trebuie să facă o chilie sus, pe deal. De atunci a devenit „cărturar” și și-a scris întreaga viață într-un caiet, aflat astăzi în custodia parohiei greco-catolice din Bârsana.
A înălțat bisericuța de-o șchioapă din lemn, căptușită cu lut și acoperită cu șindrilă, ajutat de oameni ai locului, ce își încredințeau rugăciunile pustnicului.
În timpul comunismului a fost singurul monah „neautorizat”, nefiind acceptat de Biserică. A ales să renunțe la cele lumești și și-a dedicat viața rugăciunii. Sihastrul Nuțu mânca rar, se ruga cu evlavie, neîncetat, cu brațele întinse și palmele deschise către cer, localnicii îl considerau sfânt, că acesta dobandise deja puteri fără margini. A trăit ca pustnic până la 78 de ani”, conform portal-maramures.ro.
L.C.H.
Foto – Gabriel Motica
















