CS Minaur, meci acasă cu Rapid – o restanță din etapa a 11-a - 9 ore în urmă
S-a decis redeschiderea traficului rutier și pietonal pe podul de pe DJ 188, din Vișeu de Jos, dar cu unele restricții - 10 ore în urmă
Oare este vorba de suveranism european? - 10 ore în urmă
Daniela Onița-Ivașcu a fost numită director al OCPI Maramureș - 11 ore în urmă
Mesajul lui Mircea Lucescu din spital: „Sunt bine, nu sunt motive de îngrijorare” - 13 ore în urmă
Încă o echipă de fotbal a Școlii Gimnaziale „Lucian Blaga” Baia Mare s-a calificat la etapa județeană a Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar 2025-2026 - 13 ore în urmă
Bolojan s-a răzgândit, fundația lui Mihai Neșu scapă de plata impozitului - 13 ore în urmă
Trei sportivi din cadrul CS Știința Electro Sistem Baia Mare au participat la un cantonament intensiv în pădurile spaniole - 13 ore în urmă
Elevii Colegiului Economic „Nicolae Titulescu”, premiați la concursul de afișe cu „Acordarea primului ajutor în caz de accidente” - 13 ore în urmă
O nouă întâlnire dedicată cadrelor didactice debutante în cadrul proiectului „Hub-ul Învățătorilor” - 13 ore în urmă
Rotitul cocoșului de munte: Un fenomen încântător și spectaculos în munții din județul Maramureș, în fiecare primăvară! Detalii despre viețuitoare!
Rotitul cocoșului de munte: Un fenomen încântător și spectaculos în munții din județul Maramureș, în fiecare primăvară! Detalii despre viețuitoare!
Rotitul cocoșului de munte, în fotografii frumoase realizate de Septimiu Bizo în pădurile din Parcul Național Munții Rodnei. Acestea este un fenomen caracteristic de împerechere în fiecare primăvară.
Cocoșul de munte, Tetrao urogallus, este o specie caracteristică zonelor de pădure de conifere, dense, înalte şi întunecate, dar care au şi luminişuri. Lungimea corpului este de până la 90 de centimetri, iar anvergura aripilor este de până la 125 cm. Cocoșul de munte poate fi recunoscut după talia mare, gâtul şi coada lungi şi penajul închis.
Cocoșul de munte se hrănește aproape toată iarna cu ace de pin, iar vara se hrănește cu frunze, muguri şi fructe de pădure. Hrana şi-o procură atât de pe sol, cât şi din copaci. Masculii au penajul negru, cu iridescenţe verzi-albastre; femelele sunt mult mai mici, cu penajul împestrițat cu negru, gri şi galben-închis. Până la trei pătrimi din puii de peste an mor în prima iarnă, probabil nefiind capabili să se adapteze la frig şi nici să-şi procure hrana în acest sezon. În România, specialiștii în cinegetică estimează o populație de 4.500 până la 5.200 de exemplare, arată acum oficialii Romsilva.
Parcul National Muntii Rodnei, unul din cele 22 de parcuri naționale 🇷🇴 și naturale administrate de Regia Națională a #Pădurilor – #Romsilva, este al doilea parc național din țară ca suprafață, cu peste 47.000 de hectare, fiind situat în partea de nord a țării, în județele Maramureș și Bistrița-Năsăud. Parcul National Muntii Rodnei cuprinde o parte a Munților Rodnei și are o faună bogată, între care se regăsesc capra neagră, cerbul carpatin, căpriorul, mistrețul, ursul, lupul, râsul, marmota, bursucul, jderul de copac, cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte sau acvila de munte.
C.Ț.






















