Nu de puține ori Preasfințitul Părinte Iustin a vorbit cu multă nostalgie despre vremurile petrecute cu înaintașii care au făcut istorie în ținutul sfânt al Maramureșului.
Unul dintre acești vrednici înaintași este și cel despre care a mărturisit faptul că „cei care l-am cunoscut și i-am fost apropiați, ne-am maturizat în tot timpul viețuirii lui aici, la Mănăstirea Rohia, am învățat multe de la el și el, de la noi”. Adică de la părintele Nicolae Steinhardt de la Rohia.
Chiar dacă nu suntem experți în psihologie comportamentală, cu o anumită experiere a lucrurilor, putem afirma, din exteriorul povestirilor, faptul că între Nicolae Steinhardt și Preasfințitul Părinte Iustin a fost o prietenie desăvârșită. Totuși, de ce „comportamentală”? Pentru simplul fapt că, ori de câte ori este în vizită la Mănăstirea Rohia – „lăcașul dorurilor” – Preasfinția Sa aprinde o lumânare și se închină cu multă cucernicie la mormântul celui care a purtat pe umeri dorința de a-L cunoaște cât mai mult pe Dumnezeu și cunoașterea literaturii de bună calitate, asemenea unui geniu.
Cu siguranță, această pleiadă a culturii, dar totodată unică și de o simplitate aparte – N. Steinhardt, arhim. Serafim Man și Înaltpreasfințitul Justinian – fac din Mănăstirea Rohia – printr-o evocare unică și nemaiîntâlnită a meșteșugului cuvintelor Preasfințitului Părinte Iustin – o Mănăstire a culturii, a dorurilor spuse și poate, încă, nespuse. Este exact ceea ce afirma și N. DelaRohia la un moment dat: „Dăruind lumina pe care nu o ai, o vei dobândi și tu!”.
Această prietenie între Preasfințitul Părinte Iustin și N. Steinhardt încă dăinuiește și trăiește în nemurire, dincolo de mormânt, în cerul cel sfânt al lui Dumnezeu. Este o legătură care nu se va rupe niciodată!
Arhid. Adrian Dobreanu
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
