S-au pus în vânzare biletele pentru Final Four-ul Cupei României, turneu găzduit de Baia Mare - 11 ore în urmă
Propunere legislativă pentru desființarea agenției care sprijină exporturile românești - 11 ore în urmă
În 14-17 mai: Sighetu Marmației sărbătorește 700 de ani de atestare documentară printr-un amplu program cultural, istoric și artistic - 14 ore în urmă
Educație la standarde europene: Profesori din Tăuții de Sus, specializați în incluziune școlară prin proiectul Erasmus+ - 14 ore în urmă
Nouă echipe din Superliga și-au luat licență pentru cupele europene. Locurile însă tot patru au rămas - 14 ore în urmă
Facultatea de Inginerie din Baia Mare organizează concursul de idei inovatoare „Mâine, Altfel”, dedicat elevilor de liceu pasionați de tehnologie - 15 ore în urmă
Defilare și muzică de 1 Mai la Baia Sprie - 15 ore în urmă
CSM Sighet caută puncte la Cluj în etapa a 5-a a play-out-ului - 15 ore în urmă
Acțiuni de prevenire a mușcăturilor de căpușă în rândul elevilor băimăreni - 15 ore în urmă
Finanțare pentru CSS Sighetu Marmației - 16 ore în urmă
Aducere aminte: În satele maramureșene, de Sfântul Ioan, se organiza Vergelul
De Sfântul Ioan, 7 ianuarie, în satele maramureșene se organiza marea petrecere de seară numită Vergel.
Potrivit Centrului Culturii Tradițioale Maramureș, feciorii băgau muzicanţii, fiecare contribuind cu o sumă de bani, din care se cumpărau lemnele de foc, se plăteau muzicanţii, se cumpăra ţuica, lumânări, toate cele trebuincioase vergelului. În unele sate din Chioar, odinioară, muzicantul era angajat de gazda şezătorii şi era plătit prin munci prestate la „claca pe danţ”.
Tinerii duc cu toţii de mâncare și băutură de acasă, pe care o mănâncă în comun, fete și feciori laolaltă, uneori părinții lor asistând de pe margine, alteori în unele zile, prinzându-se chiar și cei mai în vârstă în dans. Fata participă doar însoțită de către feciorul care a învitat-o și a cerut-o în prealabil de la părinții acesteia.
„Api la Vergel strigau feciorii:
Spusu-ţ-am, mândruţă spus,
La cules de cucuruz,
Să nu dormi cu fundu-n sus,
Că te-a puşca puricele
Şi ţ-a creşte pânticele.
Feciorii ducéu horinca şi fetele câte 12 plăcinte. Fieşcare plăcintă era cu jumere de cârnaţi. Meréu maicile fetelor noaptea şi le ducéu plăcinte. Meréu şi api’ băgau mesă, mâncau, strâgau, să veseléu” (Corina Isabella Csiszár, Memoria Ethnologica, Nr. 44-45).
Danțul comporta puternice valențe maritale. Trimiterea fetei în danț însemna acordul părinților, consensul lor că propria fiică e de măritat. În general întrarea în horă însemna intrarea în rândul fetelor care pot candida la măritat. Din acest moment, feciorii „o bagă în seamă”.
De la Palaga Grigor din Oncești, aflăm că se juca și jucau Sârba, de la 1 la 10:
„Frunză verde de briboi,
Hai la Sârba să dăm doi
Și nainte și napoi.
Frunză verde a rătiții
Hai la Sârba și-om da tri.
Frunză verde de măr acru,
Hai la Sârba să dăm patru.
Pogonici, pogonici,
Hai la Sârba să dăm cinci.
Pomu mândru cu cireșe
Hai la Sârba să dăm șesă [șase].
Măieran mândru la clop,
Hai la Sârba să dăm opt.
Astă noapte o pticat [picat] roua,
Hai la Sârba să dăm nouă.
Pârâuaș cu apă răce,
Hai la Sârba să dăm zăce.
Hai la Sârba măi, băieți
Care vreți, care puteți,
Care numa rămâneți
Și vă liptiți [lipiți] de păreți.”
Foto: Felician Săteanu















