Editorialul de sâmbătă: „Artistul și puterea” sau cum Hollósy Simon n-a fost profet în țara lui - 5 minute în urmă
„Osima” – proză de Marian Ilea, partea a VI-a - 3 ore în urmă
„Lucaciștii au talent” – activitate inedită organizată în „săptămana verde” la colegiul băimărean - 4 ore în urmă
Cum se marchează în Maramureș Ziua Veteranilor de Război - 4 ore în urmă
11 stații de încărcare pentru mașini electrice vor fi realizate în Baia Sprie - 5 ore în urmă
Sfânta Liturghie a Darurilor înainte sfinţite la Parohia Ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Sighetu Marmației - 6 ore în urmă
În Sighetu Marmației va avea loc pelerinajul anual la Cimitirul Săracilor - 6 ore în urmă
PS Părinte Iustin i-a conferit lui Mihai Morar cea mai înaltă distincție culturală a eparhiei – Ordinul „Crucea Nicolae Steinhardt” pentru mireni - 6 ore în urmă
În Maramureș, luna mai va fi dedicată culturii și tradițiilor; Se anunță evenimente multe și diverse - 7 ore în urmă
Medalie de aur pentru un elev de la Colegiul „Dragoș Vodă” din Sighet la Olimpiada Națioanlă de Fizică - 8 ore în urmă
Suciu de Sus, gazda evenimentului „Joc la Șură”; Suceni, lătureni, dar și oaspeți din zone mai îndepărtate au scos din lada de zestre straiele cele mai frumoase
În duminici și-n sărbători, în majoritatea satelor se organiza joc. La fel s-a întâmplat și duminică, 12 septembrie, în Suciu de Sus. Localitatea a fost gazda evenimentului „Joc la Șură”, organizat de Teleleu din Maramureș și Ansamblul Folcloric Național Transilvania .
Suceni, lătureni, dar și oaspeți din zone mai îndepărtate au scos din lada de zestre straiele cele mai frumoase și au venit să petreacă împreună.
„Pe perioada verii, jocul se organiza în curtea sau în șura unui sătean, iar iarna într-o casă unde participa toată suflarea satului: de la preot, învățător și până la cei mai mici copii, care încercau să prindă de pe margine tainele jocului.
Fetele umblau în grupuri prin mijlocul satului sau în preajma uliței unde avea loc jocul și așteptau să fie chemate de feciori, pentru că singure nu puteau intra în joc. Pe lângă tineretul care participa la joc, se mai adunau și femeile din sat. Unele aveau la joc fete sau feciori, altele nepoți și nepoate. Erau și femei care veneau doar „de dragu’ de a se uita” și care memorau toate gesturile și strigăturile din joc, dar și care cu care joacă. Jocul dura câteva ceasuri cu scurte pauze, după care fetele erau conduse acasă de feciori „înainte de sfințâtu’ soarelui”. Obligatoriu era ca fata să meargă la joc cu draguțu’ sau cu un verișor” – explică cei de la Centrul de Informare Turistică Târgu Lăpuș.