Adormirea Maicii Domnului, al doilea hram al bisericii de lemn din Muzeul Satului Baia Mare - 6 minute în urmă
După 20 de ani de misiuni, comandantul de echipaj și conducătorul de autospeciale Constantin Cocuz trece în rezervă - 22 minute în urmă
Programul liturgic al Catedralei Episcopale din Baia Mare în perioada 14-16 august - 1 oră în urmă
„Tradiții ucrainene – comuna Bistra”, eveniment dedicat promovării și păstrării tradițiilor, culturii și identității ucrainene - 1 oră în urmă
Dezinsecție împotriva țânțarilor și căpușelor în Baia Mare, din 17 august. Intervențiile se fac pe timpul nopții - 1 oră în urmă
Biserica de lemn monument istoric din Săcălășeni se pregătește de hram - 2 ore în urmă
Urmează două zile de muzică folk la Sighetu Marmației; Cine sunt concurenții admiși la Festivalul Național-Concurs „Floare de colț” - 2 ore în urmă
PS Părinte Iustin a săvârșit Paraclisul Maicii Domnului la Parohia Ortodoxă Ulmeni - 2 ore în urmă
Aproape 10 milioane de euro investiții private și 75 de locuri de muncă în parcurile de la Târgu Lăpuș și Fărcașa - 2 ore în urmă
David Popovici, din nou spectaculos: și-a coborât propriul record al Campionatelor Europene la 100 m liber - 4 ore în urmă
Cercetările arheologice au confirmat existența unui sistem de fortificație din perioada dacică la Oarța de Jos
În perioada 11-23 noiembrie 2019, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie (MJIA) Maramureș a efectuat o nouă campanie de cercetări la situl arheologic de la Oarța de Sus, punctul „Măgura” , din comuna Oarța de Jos. Cercetările din acest an au vizat panta sud-vestică a Dealului Măgura. În această zonă, în urma măsurătorilor magnetometrice efectuate în 2013, s-a conturat un posibil sistem de fortificație. În acest an (2019) s-a trasat o secțiune de 15 x 1,5 m, în care a fost surprins un șanț cu o lățime de 4,8 m, ceea ce atestă, pentru prima dată documentat arheologic, existența unei fortificații din perioada dacică. Materialul arheologic din acest an este alcătuit din fragmente ceramice specifice celor trei perioade istorice identificate și în anii anteriori pe Dealul Măgura (Neolitic Mijlociu, Eneolitic și Epocă dacică) și câteva fragmente de așchii și unelte din piatră cioplită (din silex și obsidian).
Deși se afirma în literatura de specialitate existența pe Dealul Măgurii a unei fortificații dacice, elemente ale acestei fortificații (val și șanț) nu au fost surprinse în urma cercetărilor din anii anteriori (1969-1970, 1985-1986, 2017-2018). De aceea e importantă confirmarea prin cercetări arheologice a unui sistem de fortificație din perioada dacică. În 2020, cercetările vor avea în vedere investigarea zonei aflate la nord-vest de șanțul identificat în acest an, unde este de presupus existența unui sistem de palisadă și a unui posibil al doilea șanț, aparținând fortificației dacice de pe platoul Dealul Măgura.
Colectivul de cercetare a fost alcătuit din dr. Marius Ardeleanu (responsabil științific), dr. Dan Pop (MJIA) și Daria Dabal (Glamorgan Gwent Archaeological Trust, Marea Britanie). Echipei de cercetare i s-au alăturat și Dorian Ghiman (conservator), Zamfir Șomcutean (restaurator) și Raul Cardoș (arheolog, MJIA). De asemenea, la săpăturile arheologice au participat și masteranzi de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – Facultatea de Istorie și Filosofie, secția Arheologie și Studii Clasice (Murgu Vlad, Barbocz Beáta și Gotsman Annabella) și voluntari (Conțiu Dragoș – cercetător independent). Fondurile necesare cercetării arheologice au fost asigurate de muzeul băimărean și Asociația Culturală Omnis Barbaria (Baia Mare).














