Cine a fost Vasile Blidaru, supranumit „ultimul haiduc”, care s-a opus comunismului și s-a ascuns zece ani prin păduri

Multe legende și povești se leagă de numele lui Vasile Blidaru. Supranumit „ultimul haiduc” din cauza faptului că se ascundea prin păduri, a fost unul dintre ultimii care s-au opus comunismului, creând în jurul lui o aură de mister care nici până azi nu a fost deslușită în totalitate.

Prin anii ’50, după instalarea regimului comunist, Vasile Blidaru a ajuns printr-un concurs de împrejurări să fie vânat de reprezentanții noului regim politic. Până la finele scolului trecut, oamenii încă își aminteau de el. Cu toate acestea, nu toate poveștile legate de numele lui erau reale. Datorită misterului care-l înconjura, unele dintre poveștile puse pe seama lui erau pură imaginație sau combinau o întâlnire reală cu imaginația celor implicați.

Dar unele date certe pot fi dovedite, au fost studiate de istorici și pasionați care au publicat aceste întâmplări.

O astfel de publicație este Revista Marmația, care în 2005 a publicat un articol semnat de Gheorghe Robescu, despre lupta anticomunistă și despre Vasile Blidaru, etalon în această mișcare, în zona de nord a țării.

Mișcarea de rezistență anticomunistă

Articolul vorbește despre mișcarea de rezistență anticomunistă care a apărut la scurt timp după instalarea noului regim politic. Deși termenul de „haiduc”, așa cum au fost cunoscuți în istorie, nu poate fi atribuit în sens propriu acestor anticomuniști, în articolul respectiv se face o paralelă, dat fiind faptul că în ambele cazuri, protagoniștii se ascundeau de autorități și trăiau în pădure, ascunși de ochii lumii.

Sursa foto – Odești, Maramureș „sat de legendă”, Oros Marius Remus

„Această mişcare de rezistenţă a luat naştere în condiţiile terorii de tip stalinist instaurată în România după 1947 când, mai ales în mediul rural, unde simţul proprietăţii era puternic, iar noile autorităţi au început un adevărat război în ceea ce reprezenta proprietatea privată şi care a afectat mase mari de oameni. Această politică a autorităţilor vremii a contribuit decisiv la apariţia acestei forme de rezistenţă anticomunistă”, scrie Marmația, în articolul semnat de Gheorghe Robescu.

Țara Codrului, locul de baștină al „haiducului” Blidaru

Vasile Blidaru era născut pe 6 decembrie 1911, în satul Odeşti din Maramureș, comuna Băsești.

Sursa foto – Odești, Maramureș „sat de legenda”, Oros Marius Remus

Deși a absolvit doar două clase, a dat dovadă de o inteligență foarte ridicată. Se știe despre el că era dogar și tâmplar și că și-a pierdut tatăl în Primul Război Mondial. Astfel, la doar 16 ani era deja stâlpul casei. A refăcut gospodăria și a adus-o pe mama sa acasă, care era în inapacitate de muncă și se afla la rude. A început să lucreze cele patru hectare și jumătate de teren pe care le avea, apoi a făcut armata la București, la Pirotehnie.

În 1937 s-a căsătorit cu Floare, o tânără din sat care era vânzătare la magazin, unde el era gestionar. În 1941, sub ocupație maghiară, a fost dus pe front. După un an însă a venit acasă.

Acestea sunt date certe despre el, care au fost verificate și există dovezi. Alte date despre el însă nu sunt la fel de sigure.

Reclamat pentru că nu a vrut să ia parte la o mârșăvie

Viața grea de după război, foametea și lipsurile au lovit pe toată lumea. În contextul noului regim politic, cei șase membri ai comitetului de conducere au încercat să profite de mărfurile care ajungeau ca ajutoare, la cooperativă, pentru familiile nevoiașe. Le vindeau la suprapreț, ori își păstrau lor unele produse, în funcție de interese. Se pare însă că Blidaru nu a vrut să ia parte la aceste mârșăvii, ceea ce i-a adus antipatia celor șase membri. „Cei şase l-au pârât că ar fi un element periculos regimului. Într-un fel aveau dreptate, deoarece Blidaru Vasile era cam slobod la gură. Se ştie că atunci chiar o vorbă aruncată la întâmplare, prin care criticai sistemul politic era suficientă pentru a fi arestat şi băgat la închisoare”, mai arată autorul în materialul publicat.

În 1949, pe 16 august, la ora 03.00 dimineața a fost ridicat de acasă și arestat.

Tot atunci a fost arestat și fiul de preot Ciprian Gavriș, care a fost delegat la Marea Adunare de la Alba Iulia. De asemenea, soția și fiica lui au fost ridicate în aceeași noapte. „Toţi aceştia, legaţi cu mâinile la spate, au fost duşi pe jos spre Huta, un cătun al satului Băiţa de sub Codru”, mai arată autorul. Alături de ei, mai mulți oameni au fost arestați în aceeași noapte, însă pe drum, Blidaru a reușit să-și desfacă legăturile și a fugit.

A fost urmărit de securitate timp de nouă ani, însă nu au reușit să-l prindă viu.

A fost „lup singuratic”

Blidaru nu a fost singurul fugar. Soponaru era un fost maior din vechea armată cu care Blidaru se întâlnea uneori. Totuși, el prefera să stea singur. Blidaru a dovedit o inteligență sclipitoare, fiind mereu cu un pas înaintea celor care-l urmăreau. Inteligența lui l-a transformat dintr-un țăran ce fugea de securitate, într-o legendă.

Documentele de la acea vreme arată că a reușit să inspire teamă comuniștilor, în special celor care i-au prigonit familia. Se credea chiar că era atât de priceput, încât își confecționa singur armele. De altfel, se știa că a fost armurier în armata regală, unde și-ar fi putut avea originea această idee. Se credea că, fiind un trăgător de elită, își vâna singur hrana și că avea mai multe buncăre prin păduri, imposibil de descoperit de către comuniști.

Se mai crede că Blidaru a urmat o școală de spionaj în Italia, unde a fugit în 1951 și de unde s-ar fi întors cu arme, hărți, binoclu și alte dotări care la acea vreme erau foarte moderne.

Totuși, deși putea rămâne în Italia, el s-a întors în țară.

Floare Blidaru, despărțită de copii, arestată și bătută

În 1949 a fost arestată și soția lui, Floare Blidaru. Cei trei copii au fost luați de lângă ea, deși cel mic avea doar un an, iar fata cea mare abia zece ani.

„Au fost ridicaţi aşa cum erau, cu hainele de pe ei şi desculţi. Cel mai mic dintre copii avea un an, iar fata cea mare abia trecuse de zece ani. La Jibou a fost despărţită de copii şi i s-a spus că vor fi deportaţi în Rusia. Pe Floare Blidaru au bătut-o în pălmi şi tălpi, cerându-i să spună unde este soţul ei”, se mai arată în materialul publicat.

Timp de trei zile a fost bătută și închisă la Zalău, împreună cu copiii, într-o celulă în care nu exista niciun fel de mobilier.

După trei luni a fost trimisă acasă, însă în acest timp casa ei a fost demolată, iar materialele de contrucție pe care le aveau depozitate pentru finalizarea construcției au fost confiscate. „Tot atunci s-a luat şi avutul din gospodărie: trei vaci, nouă oi, doi porci, cerealele din pod, cea mai mare parte a mobilierului şi a hainelor din casă. Au rămas doar două scaune, masa, un butoi, o presă de fructe şi un leagăn, toate făcute de Vasile Blidaru. Soţia sa a fost nevoită să se mute la o mătuşă şi apoi la părinţii ei”, mai arată autorul.

Folosită ca momeală pentru Blidaru

În 1951 a fost arestată a doua oară, după ce s-a presupus că s-ar fi întâlnit cu soțul ei. Chiar în Duminica Floriilor, femeia a fost arestată și bătută din nou. Apoi a fost arestată la domiciliu, la părinții ei, ținută în pod, în timp ce casa era păzită de oameni în uniformă. „Sperau, probabil, să vină Blidaru acasă pentru a-l aresta. După trei săptămâni a fost coborâtă din pod şi dusă pe jos până la Cehu Silvaniei, de unde cu trenul a fost expediată la Cluj. Aici a fost închisă în arestul securităţii şi timp de două săptămâni a fost bătută şi interogată zilnic”, mai scrie autorul.

Despre Vasile Blidaru s-a spus că s-a ascuns apoi prin Iugoslavia și Italia, până în 1956.

În decembrie 1951, Floare a fost din nou arestată și închisă la Cehu Silvaniei, unde de data asta erau închiși și fratele și sora ei. Comuniștii au făcut toate mizeriile posibile familiei lui Floare, creând că astfel vor obține de la ea mai multe informații despre Vasile Blidaru.

În 1956, Floare s-a întâlnit din nou cu soțul ei. Blidaru i-ar fi ieșit în cale soției sale dintr-o pădurice la Ariniș, acolo unde ea mergea la târg cu fiica ei. „Era îmbrăcat într-o salopetă de culoare închisă, pălărie pe cap şi avea asupra lui mai multe arme de foc. Au stat o vreme de vorbă. I-a dat câteva sfaturi părinteşti fetei, cea mai mare dintre copii, apoi a plecat”, mai arată autorul.

„Cu băiatul cel mic s-a mai întâlnit când acesta era cu vitele pe câmp, dar nu i-a spus cine este. Prin 1958 de Paşti a fost ultima întâlnire dintre Vasile Blidaru şi soţia sa”, mai menționează autorul.

Și-a bătut joc de comuniști

A doua zi de Paști, el a venit acasă în aceeaşi salopetă închisă la culoare şi înarmat. „Au stat cu toţii la masă, au vorbit vreo două ore, apoi a plecat. Pe soţia sa a trimis-o cu o scrisoare la postul de miliţie din Băiţa prin care-şi anunţa prezenţa în sat. A ieşit apoi din casă trecând pe uliţă, dând bineţe sătenilor sau întrebându-i de una de alta. Oamenii se cruceau şi se întrebau: <Oare au venit americanii de se plimbă Blidaru pe uliţă?>”, mai spune Gheorghe Robescu în materialul publicat.

Au mai durat cinci săptămâni până când au reșit să-l prindă. A fost împușcat lângă casa unei femei, care locuia într-un loc mai izolat. „A fost o ambuscadă. Casa a fost înconjurată de militari. Vasile Blidaru a ieşit din casă şi a încercat să fugă. A fost împuşcat mortal. Nu se ştie nici azi unde îi este mormântul şi nu credem că se va afla vreodată. După câteva săptămâni de la moartea lui Vasile Blidaru, soţia sa a fost arestată din nou. A fost dusă la Baia Mare, la securitate şi de aici la Satu Mare, unde a fost judecată ca <duşman al poporului> de un tribunal militar”, mai scrie Marmația.

După moartea lui Blidarul văduva lui a fost din nou arestată pentru zece ani. A făcut doar patru ani de închisoare, timp în care i-a fost demolată casa din nou. Ca să-și bată joc până la capăt, le-au astupat fântâna și au tăiat pomii.

După ce a venit acasă, și-a reconstruit toată gospodăria, pe același loc. A refăcut casa împreună că fiul ei cel mic și a locuot acolo până la moarte.

Cum s-a răzbunat Blidaru

Pentru că familia lui a fost atât de mult persecutată, Blidaru și-a făcut dreptate singur. Patru dintre cei șase membri ai comisiei care l-au reclamat au murit de mâna lui. Pe unul dintre ei l-a împușcat mortal, în timp ce mergea la târg cu căruța. „L-a somat să oprească dar acesta a sărit din căruţă şi a luat-o la fugă. A tras după el şi l-a ucis”, mai arată autorul. Un altul, ce avea nume identic cu al lui, a primit o bătaie zdravănă, iar un altul a murit de spaimă, tot așteptând să fie împușcat de Blidaru. Un al patrulea a murit tot de spaimă, însă după ce a luat o bătaie zdravănă de la Blidaru.

DirectMM.ro

Sursa foto Blidaru – ebibliothecaseptentrionalis