După ’90, imagini terifiante din orfelinatele românești au făcut deliciul televiziunilor străine. Veneau la noi pe bandă rulantă, sigure că vor realiza un material de mare impact și mare audiență. Și în prezent avem de tras de pe urma acelor imagini, reluate când ni-e lumea mai dragă. Și tot atunci a început asaltul înfierilor, mulți doritori de copii de prin lumea întreagă aflând că la noi e foarte ieftin așa ceva, chiar și cu șpăgile aferente instituțiilor din domeniu sau cu comisioanele solicitate de intermediari (Cristian Burci, fiind cel mai cunoscut prin prisma evoluției sale viitoare de patron de media).
Jessica Lange a venit în Maramureș între două premii Oscar
Prin ’91, o organizație americană condusă de John Upton a venit la Căminul Spital pentru copii cu deficiențe din Sighet, intermediind primele adopții și ducând copiii în SUA. A revenit în 1993, însoțit de actrița Jessica Lange, deținătoare a premiului Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar („Tootsie”, 1982). Vizita lor a fost întimpinată cu ample articole în presa românească, în care se susținea că despre primii copiii adoptați în SUA nu se mai știa nimic și că ar fi fost duși acolo pe post de donatori de organe. Nici până astăzi nu e clar dacă a fost ceva adevăr în acele susțineri sau era doar o propagandă a regimului de atunci, ca o contrapondere la imaginile din orfelinatele noastre, mereu reluate la televiziunile străine.
Jessica Lange s-a cazat la Hotelul ”Carpați” și după o îndelungată pândă – lucram la cotidianul ”Clipa”, al regretatului Radu G.Țeposu – am văzut-o coborând singură scările în holul hotelului, nemachiată, cu o franzelă sub braț, din care rupea câte o bucățică pe care o mânca din mers. Am abordat-o, dar a fost extrem de reticentă în a discuta despre copiii din Sighet. Era nemulțumită de ce s-a scris pe acest subiect în presa românească și, ca atare, refuza să-l abordeze cu vreun ziarist român. Am întrebat-o dacă presa lor e altfel, căci citim tot feluri de cancanuri de la Hollywood. Aici mi-a dat dreptate, spunând că și ei i s-a întâmplat să mănânce o pizza la aceeași masă cu un bărbat și imediat presa să scrie că ar avea o relație cu el. Dar asta ține de un uzual cancan al vieții mondene de acolo. Dar nimeni nu ar îndrăzni în SUA să arunce cu noroi într-o acțiune de binefacere – susținea actrița. A dispărut rapid din Maramureș și, în 1993, a jucat în filmul „Blue Sky” care, în anul următor, i-a adus statueta Oscar pentru cea mai bună actriță (încununând alte patru nominalizări la Oscar).
Morgan Freeman și un scriitor care a pornit de la căminul din Sighet au venit în România
Actorul Morgan Freeman, cu patru nominalizări la Oscar și o statuetă (pentru rolul secundar din „Million Dollar Baby”, 2004), a luat contact indirect cu orfelinatul din Sighet, prin intermediul unui copil adoptat de o familie americană în 1991; adică din lotul propagandistic numit „donatori de organe”. Acesta și-a relatat experiența în cartea „Abandonat pe viață”, subintitulată „Incredibila poveste a unui orfan român ascuns de lume. Viața sa. Vorbele sale”. E vorba de Izidor Ruckel, a cărui poveste i-a atras atenția lui Morgan Freeman, cel care realizează pentru National Geographic miniseria ”Povestea noastră”, difuzată în 180 de țări. Episodul cu Izidor Ruckel este al treilea din serie și se intitulează ”Puterea dragostei”. În România, acest episod a avut premiera în capitală, la Cinema Pro, în seara zilei de 10 ianuarie, în prezența actorului Morgan Freeman și a scriitorului Izidor Ruckel.
Surse foto: facebook.com/Izidor-Ruckel; izidorruckel.com; allmovie.com.
Ananei GAGNIUC
Jessica Lange, cu coafura din 1993
Morgan Freeman
Cartea lui Izidor Ruckel
