Cum afectează obiceiurile alimentare ale românilor sănătatea inimii și ce schimbări trebuie să facem pentru a preveni bolile cardiovasculare
Renumitul medic Dragoș Vinereau, invitat în cadrul emisiunii „Doctor Medika”, a discutat despre obiceiurile alimentare ale românilor. Conform specialistului, dieta noastră este bogată în grăsimi, sare și zahăr, iar acest lucru are un impact negativ asupra sănătății inimii.
Aceste obiceiuri alimentare contribuie la apariția tot mai frecventă a problemelor metabolice, considerate factori principali în dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Mai mult, aceste afecțiuni metabolice sunt responsabile și pentru creșterea riscului de infarct miocardic, chiar și în rândul tinerilor.
„Există două tipuri de colesterol: cel rău și cel bun. Colesterolul mediu în România este de 145, dar ar trebui să fie sub 115. Acest lucru arată clar că avem o alimentație nesănătoasă, consumând multă sare, cu un consum mediu de aproximativ 15-20 de grame pe zi, în loc să fie sub 6. De asemenea, ingerăm grăsimi de proastă calitate, care se depun pe vasele sanguine și favorizează ateroscleroza. Consumul excesiv de zaharuri de slabă calitate este și el un factor major, contribuind la creșterea incidenței diabetului zaharat, care deja afectează peste 10% din populația generală”, a explicat prof. univ. dr. Dragoș Vinereanu, medic primar cardiolog și șef al Clinicii de Cardiologie și Chirurgie Cardiovasculară a Spitalului Universitar de Urgență București.
Alimentele nesănătoase sunt tot mai des consumate și de către copii. Potrivit medicului Vinereanu, o mare parte din copiii și adolescenții de astăzi se confruntă cu kilograme în plus. Obezitatea reprezintă un factor de risc major pentru boli precum diabetul și afecțiunile cardiovasculare, iar persoanele obeze sunt expuse unui risc semnificativ de infarct miocardic.
„Obezitatea este deja o realitate. Atât noi, adulții, cât și copiii noștri, suntem afectați de excesul de greutate. Aproape două treimi din populația României suferă de supraponderalitate sau obezitate”, a adăugat prof. univ. dr. Dragoș Vinereanu.
Vasile Petrovan
