Alimentația joacă un rol esențial în viața noastră, de ea depinzând în mare parte starea de sănătate. Cu cât vom mânca mai natural și mai variat, cu atât ne vom simți mai bine pe termen lung – susțin specialiștii în domeniu.
Băimăreanca Oana Buciuman – tehnician nutriționist – spune că atunci când în organism apar anumite carențe de origine alimentară este indicat ca acestea să fie corectate tot prin alimentație, căci de regulă substanțele de sinteză pot face mai mult rău decât bine.
„Ne-am construit o societate în care am uitat de unde venim, care e locul nostru și care este hrana noastră naturală. Suntem înconjurați de boală, copiii noștri sunt mai bolnavi decât părinții, mai mult de jumătate din populația globului, în țările dezvoltate, este obeză și prediabetică. Cu alte cuvinte suntem bolnavi cronici.
Alimentele nu sunt doar suma nutrienților. Au o matrice informațională. Atunci când ingerăm un fruct, o legumă, o sămânță, o nucă, o plantă din natură, corpul nostru știe să citească informația pe care o aduce alimentul respectiv și să folosească nutrienții exact acolo unde are nevoie de ei. Dacă are nevoie de calciul din susan, îl va folosi, dacă nu, îl va elimina. Va utiliza fierul din frunzele verzi, dacă nu are nevoie de el, îl va excreta.
Noi nu înțelegem, sau ne facem că nu înțelegem, ca fierul de sinteză nu se absoarbe, ba mai mult, creează tulburări digestive. Sau am fost învățați ca orice are efecte adverse și trebuie să ne împăcăm cu gândul. Calciul din vitaminele de sinteză are toate șansele să se depună cine știe unde. În cel mai bun caz, vitaminele si mineralele de sinteză le eliminăm prin colon, rinichi și piele. Cu alte cuvinte, atunci când cumperi vitamine de sinteză, arunci banii pe geam și îți suprasoliciți organismul, care trebuie să le proceseze.
Vitaminele din surse alimentare naturale sunt vii din punct de vedere enzimatic și sunt complexe vii. Vitaminele sintetice sunt chimicale moarte. (Judith A. DeCava, „The Real Truth About Vitamins”). Vitaminele sintetice se absorb doar în procent de 10-20%.
Alimentul natural integral este cea mai bună sursă de vitamine, minerale, enzime etc., într-un cuvânt nutrienți. Poți decreta, în mod mecanicist, rigid, unilateral și fără drept de apel că efectul separat al unui nutrient este cel scontat.
Sursa noastră naturală de nutrienți este hrana. Doar în cazul în care, din diferite motive, este necesară suplimentarea, este mai sănătos să apelăm la vitamine, minerale organice, extracte din plante decât la cele sintetice.
Prin prepararea industrială a alimentelor, nutrienții sunt dezasamblați și reasamblați, li se adaugă tot felul de potențiatori de gust, aditivi, care să le facă cât mai atractive, rezultând o denaturare a informației care dă sens hranei, scăzându-i valoarea nutrițională și păcălind organismul. Alimentele rafinate sunt substanțe consumabile asemănătoare hranei, dar nu sunt hrană. Sunt periculoase pe termen mediu și lung pentru sănătate, ceea ce vedem în fiecare zi în jurul nostru”, spune Oana Buciuman.
Și-acum să vedem din ce ne luăm mineralele:
- Calciu: chia (de 5 ori mai mult decât laptele), susanul (de 10 ori mai mult decât laptele), cimbrul uscat conține 2000mg Ca/100g produs, semințele de cânepă, smochine, curmale, migdale, broccoli, rubarbă, spanac, ceapă, năut, spirulina, chlorella etc;
- Magneziu: legumele cu frunze verzi, nucile și semințele, avocado, spirulina, banane, fructe uscate, ierburi aromatice, cireșe, curmale, stafide, pere, zmeură, broccoli, mango, pepene galben, sfeclă roșie, chlorella;
- Fosfor: nucă de cocos, mere, pere, piersici, caise, avocado, broccoli, curmale , smochine, morcovi, varză, dovlecel, legume cu frunze verzi etc.;
- Potasiu: caise, piersici, banane, nectarine, morcovi, stafide, migdale, smochine, curmale, avocado, papaya, pepene, semințe de floarea-soarelui, salata verde, sfeclă roșie, roșii, varză, apă de cocos, castravete etc.;
- Sulf: castravete, salată verde, roșii, morcovi, crucifere (varză, conopida si broccoli), ananas, avocado, piersici, pepene verde, capșune, portocale, mere etc.;
- Clor: policlorura din apa potabilă nu este sursă organică de clor și este nocivă pentru organism. Alimente organice bogate in clor: roșii, țelină, napi, salata verde, nucă de cocos, banane, ananas, stafide, mango, capșune, pepene verde;
- Sodiu: capșune, pepene, stafide, piersici, semințe de susan, semințe de floarea soarelui, țelină, broccoli, morcovi, varză, salată verde, sfeclă roșie;
- Fier: chlorella, spirulina, lucernă, semințe de susan, smochine, curmale, stafide, piersici, caise, nuci, broccoli, migdale, cireșe, fructe de pădure, legume cu frunze verzi, trifoi roșu și alb etc.;
- Iod: căpșune, piersici, pepene verde, banane, ananas, struguri, roșii, spanac, castraveți, morcovi, salată verde, muștar, ștevie, dovlecel, spirulină;
- Zinc: oleaginoase (in special seminte de dovleac), grâu încolțit etc.;
- Cupru: oleaginoase, seminte de floarea soarelui, seminte de susan, legume cu frunze verzi, stafide etc.;
- Siliciu: Salata verde, sfecla, morcovi, rosii, varza, castravete, telina, seminte de floarea soarelui, smochine, struguri, capsune, pepene verde, cirese, mere, banane, caise, pere etc.
De unde ne luăm vitaminele:
- Vitamina A: morcovi, cartofi dulci, dovleac, legume cu frunze verzi, caise, pepene galben, napi, muștar, pătrunjel, oregano, cimbru, măghiran, salvie, coriandru, dovleac, salată verde etc.;
- B1: fasole neagra, fasole pinto, soia, mazare, tofu, germeni de grau, faina de ovaz si drojdie de bere;
- B2: legume cu frunze verzi, broccoli, varza de bruxelles, asparagus, drojdie de bere;
- B3, niacina: mazarea, ciupercile, broccoli, cartofii, alunele, untul de arahide, tofu etc.;
- B6: banane, semintele de floarea soarelui, broccoli, avocado, orez brun, fulgi de ovaz, drojdie de bere;
- B12: polen, păstură, borș, drojdia de bere, varză murată, alge: spirulina, chlorella, dulse, kombu, nori), cereale din ovăz, grâu, orz, lucernă, hamei etc.;
- Vitamina C: cătină, citricele, sucul de acai, ardeiul gras, capsunile, papaya, broccoli, varza de Bruxelles, spanacul, ardeiul iute rosu si verde, guava, cimbru si patrunjel proaspete, legumele cu frunze de culoare verde inchis, broccoli, conopida, kiwi, coacazele;
- Vitamina D: ciuperci, tofu, soare;
- Vitamina E: migdale, nuci, legume cu frunze verzi si germeni de grau, seminte de floarea soarelui, ardei, migdale, alune, busuic si oregano, caise uscate, masline murate verzi, spanac fiert;
De unde ne luăm proteinele:
- Spirulina (60g/100g – carnea are între 7 și 30 g proteină/100g), chlorella (60g/100g), pudra proteică de mazăre (78-92g), pudră proteică de cânepă (50g-proteină completă), chia (15g-proteină completă), semințe de cânepă (30g), quinoa (proteină completă), orez integral, fasole, linte, mazăre, bob, năut, drojdie de bere inactivă, semințe de floare-soarelui, in, dovleac, susan etc.
De unde ne luăm enzimele:
- Doar din hrană vie, netrecută prin foc.
„Dacă înglobăm în hrana noastră zilnică alimentele de mai sus, ne hrănim nu numai corpul ci și spiritul, rămânem sănătoși sau ne recuperăm sănătatea pierdută și rămânem cu bani în buzunar. «Alimentele să vă fie medicamente» spunea Hipocrate” – precizează Oana Buciuman.
L.C.H.
