Orice microbist român simte niște furnicături când aude de Suedia. Se gândește nu atât la golul marcat de Cămătaru pe stadionul Rasunda, în 1983, cât la meciul din ”sferturi”, de la World Cup 1994, când nepoții vikingilor ne-au trimis acasă din SUA după niște nenorocite de lovituri de departajare – pe care le-au bătut mai isteț ca noi, trebuie să recunoaștem. Așa că o victorie contra Suediei, fie și într-un meci amical, e ca un soi de plasture pe zgârietura aceea care mai ustură, deși au trecut 24 de ani de când Prunea l-a lăsat pe Kennet Anderson să ajungă în săritură cu capul mai sus decât ajungea el cu mâinile întinse. Victoria de ieri a naționalei e o mică satisfacție pentru tristețea de la World Cup. E o revanșă să-i spunem de moral pentru noi cei care am suferit atunci de se strâmba și oglinda când ne vedea așa de triști. Hai să zicem că, una peste alta, antrenorul Cosmin Contra ne-a servit o revanșă contra Suediei. Că a fost meci amical? Nu contează, i-am bătut. Pică bine, altfel îți începi următoarea zi de lucru :).
Dând deoparte strâmbatul din nas al unui microbist când e vorba de Suedia, e de remarcat că echipa națională a început să miște, să mai și joace. Nu seduce, nu rupe gura târgului, cum s-ar spune, dar nici nu plimbă mingea ca să treacă timpul. E arțăgoasă, nu stă cu profundorul în poartă, chiar mișcă pe teren. Or acest lucru e un mare pas înainte. Semn că selecționerul Cosmin Contra a mișcat ceva pe la șuruburile atitudinii jucătorilor. Iar asta chiar se vede.
Horia AVRAM
Sursa foto: gsp.ro
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
