Casa de Cultură a orașului Seini a fost cuprinsă de magia Crăciunului, în cadrul concertului de colinde și muzică religioasă - 8 minute în urmă
Experiențe mai sigure pentru jucători, cu ajutorul ghidurilor de cazino și jocurilor demo - 12 minute în urmă
Biserica ortodoxă din Fânațe va găzdui prima ediție a concertului „Colind străbun la Nașterea Domnului” - 18 minute în urmă
O zi plină de energie la Târgu Lăpuș: 3 evenimente sportive s-au desfășurat cu succes - 33 minute în urmă
A apărut un număr dublu al revistei „Nord Literar” - 48 minute în urmă
Excelență și inovație: Prof. univ. dr. emerit Petru Dunca, în dialog cu prof. dr. ing. Vasile Țopa, rectorul UTCN (VIDEO) - 1 oră în urmă
Preasfințitul Părinte Episcop Iustin a slujit la Parohia Ortodoxă „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Baia Mare - 3 ore în urmă
Peste 24 de milioane de lei pentru utilaje destinate drumurilor județene - 3 ore în urmă
Dr. Adrian Ardusătan susține la Baia Mare un workshop despre comunicare și leadership - 3 ore în urmă
„Dar din dar, har și colind”: Taina Sfântului Maslu, urmată de un concert caritabil la Parohia „Șesu-Mănăstirii” Rozavlea - 3 ore în urmă
Sabine Verheyen: „Spionarea jurnaliștilor nu va mai fi legală în UE după 8 august”
Începând cu 8 august 2025, intră în vigoare Legea europeană privind libertatea mass-media – un act istoric care interzice supravegherea și spionajul digital asupra jurnaliștilor, potrivit vicepreședintei Parlamentului European, Sabine Verheyen.
La un seminar desfășurat marți la Strasbourg, Verheyen a subliniat faptul că, din acel moment, nu se mai poate legal supraveghea comunicațiile jurnaliștilor sau folosi spyware pe dispozitivele lor, decât în cazuri excepționale, pentru infracțiuni grave, autorizate explicit prin decizie judiciară independentă – cum ar fi terorismul sau traficul de persoane.
Această măsură vine în întâmpinarea amenințărilor recente la adresa presiunii guvernamentale și privitoare la protejarea surselor, precum și a practiciilor inacceptabile de spionaj privind jurnaliști, deja semnalate în Europa – de la interceptări scandaloase până la sacrificarea surselor investigative .
Verheyen a avertizat clar „orice situație în care se va folosi software de spionaj împotriva unui jurnalist va fi ilegală și vulnerabilă în fața justiției, la nivel local sau european” .
Ea a insistat că această lege oferă mecanisme solide pentru ca jurnaliștii sau organizațiile media, grav afectați de abuzuri, să acționeze în instanță, pentru prima dată cu un fundament legislativ dedicat.
Controlul aplicării acestor norme revine Comisiei Europene, care va evalua dacă statele membre își onorează obligațiile federale.
Verheyen a afirmat că este esențial să se obțină semnale directe de la nivelul terenului – de la jurnaliști, organizații, ONG-uri –, nu doar rapoarte abstracte, pentru a putea acționa dacă legislația este implementată imperfect sau lipsit de voință politică .
„Media nu scrie despre problemele din media”, a subliniat Verheyen, motivând că e nevoie de mai multă presiune externă – inclusiv a mass‑media asupra executivelor UE și a guvernelor – pentru a se asigura aplicarea corectă a regulilor.
Ea a provocat jurnaliștii să investigheze și să expună cazurile de ingerință asupra presei, ca parte a consolidării democrației europene .
Diana Riba I Giner (Grupul Verzilor), raportoare pe finalizarea legislației, a apreciat legea ca un „prim pas” spre întărirea pluralismului și a independenței media, dar a atras atenția că transparența și protecția rămân domenii cu potențial de îmbunătățire.
La seminar, Veronika Munk (Slovacia) a avertizat că unele state, precum Ungaria, pot părea conforme doar la nivel textual, dar să ignore aplicarea reală.
Este un moment definitoriu pentru democrație în UE, un precedent prin care libertatea presei devine drept real și apărat formal, nu doar retoric.
Vasile Petrovan
















