Autoutilitară care transporta ilegal lemne, indisponibilizată - 3 ore în urmă
Știința Explorări, învinsă de Corona Brașov de două ori în trei zile - 4 ore în urmă
Din cei doi judecători, fiecare are o părere diferită despre legalitatea probelor în procesul lui Călin Georgescu - 5 ore în urmă
Doliu în rândul pompierilor maramureșeni - 5 ore în urmă
O nouă emisiune de titluri de stat Fidelis, cu dobânzi de până la 7,25% - 5 ore în urmă
Ce trebuie să știi despre endometrioză? - 5 ore în urmă
Cristian Chivu: un român, o flacără și un moment de mândrie - 6 ore în urmă
Maramureșul, repartizat în Regiunea 6 în competiția pentru fete Selecționata Regiunilor, organizată de FRH - 7 ore în urmă
Ziua Mondială fără Telefon Mobil, marcată de elevii băimăreni la Biblioteca Județeană - 8 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Nevoile reale ale adolescentului și felul în care relația cu părintele le poate susține - 8 ore în urmă
Pădurile digitale: proiect inovator sau risipă de bani?
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat recent un pas aparent important pentru modernizarea managementului pădurilor din România: intrarea în transparență publică a ordinului care stabilește normele pentru crearea unor zone pilot fără ciocanul de marcat arborii. Sistemul tradițional, considerat arhaic și ineficient în prevenirea tăierilor ilegale, urmează să fie înlocuit cu echipamente moderne, similare celor folosite în majoritatea țărilor europene.
Pe hârtie, planul sună promițător: tehnologie de ultimă generație combinată cu management forestier eficient, supraveghere video CCTV 24/24 și echipamente digitale de trasabilitate a lemnului. Administratorii pădurilor vor putea astfel să monitorizeze arborii și transportul lemnului în timp real, teoretic reducând birocrația și riscul tăierilor ilegale.
Însă, între entuziasmul declarativ și realitatea implementării există un abis. Nimeni nu vorbește despre cât va costa această modernizare și nici despre cine va veghea efectiv monitoarele la orice oră din zi și noapte. Vor fi angajați suplimentari, firme private, sau sistemul va funcționa pe bază de voluntariat? Cine răspunde dacă apar defecțiuni tehnice sau dacă camerele CCTV nu surprind infracțiuni? În timp ce documentele oficiale insistă pe „transparență” și „eficiență”, detaliile practice și financiare rămân necunoscute.
În plus, implementarea unui asemenea sistem presupune investiții masive în tehnologie, întreținerea permanentă a echipamentelor și instruirea personalului. În lipsa unor cifre concrete, rămâne neclar dacă suma alocată va fi suficientă sau dacă ne vom confrunta din nou cu sisteme incomplete, care să lase pădurile vulnerabile.
În concluzie, inițiativa de modernizare a pădurilor poate fi, pe hârtie, un pas înainte, dar ea ridică mai multe semne de întrebare decât oferă răspunsuri: cât costă cu adevărat, cine va asigura supravegherea efectivă și cum va funcționa sistemul în practică? În lipsa acestor clarificări, modernizarea riscă să rămână doar un proiect frumos pe hârtie, fără impact real asupra protecției pădurilor.
Vasile Petrovan















