Exponatul lunii la Muzeul din Baia Mare: un denar al împăratului Traian, vechi de aproape 1.900 de ani - 1 oră în urmă
O veste bună! De astăzi, patru proceduri medicale complexe sunt finanțate la Spitalul Județean din Baia Mare - 1 oră în urmă
Au început lucrările la noul sistem de transport al apei spre Șomcuta Mare - 3 ore în urmă
Ansamblul „Țibleșul” a dus zestrea Maramureșului și a Țării Lăpușului în Republica Moldova - 5 ore în urmă
„Sybir – închisoarea popoarelor”, expoziție despre deportările și represiunile sovietice, se deschide mâine la Memorialul Sighet - 5 ore în urmă
Utilaje de peste 24 de milioane de lei pentru drumurile județene din Maramureș. Mai multă muncă mecanizată și intervenții mai rapide - 7 ore în urmă
Un nou obiectiv de arhitectură vernaculară din Muzeul Satului Baia Mare este restaurat - 8 ore în urmă
Cine sunt directorii unităților de învățământ din Maramureș pentru anul școlar 2026-2027 - 8 ore în urmă
Sărbătoarea Castanelor 2026 prinde contur. Au început înscrierile pentru comercianți, iar programul aduce nume cunoscute pe cele două scene din Baia Mare - 9 ore în urmă
Iulia Vlad și Daniel Breban reprezintă Maramureșul la Festivalul Național de Folclor „Strugurele de Aur” - 10 ore în urmă
Pădurile digitale: proiect inovator sau risipă de bani?
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat recent un pas aparent important pentru modernizarea managementului pădurilor din România: intrarea în transparență publică a ordinului care stabilește normele pentru crearea unor zone pilot fără ciocanul de marcat arborii. Sistemul tradițional, considerat arhaic și ineficient în prevenirea tăierilor ilegale, urmează să fie înlocuit cu echipamente moderne, similare celor folosite în majoritatea țărilor europene.
Pe hârtie, planul sună promițător: tehnologie de ultimă generație combinată cu management forestier eficient, supraveghere video CCTV 24/24 și echipamente digitale de trasabilitate a lemnului. Administratorii pădurilor vor putea astfel să monitorizeze arborii și transportul lemnului în timp real, teoretic reducând birocrația și riscul tăierilor ilegale.
Însă, între entuziasmul declarativ și realitatea implementării există un abis. Nimeni nu vorbește despre cât va costa această modernizare și nici despre cine va veghea efectiv monitoarele la orice oră din zi și noapte. Vor fi angajați suplimentari, firme private, sau sistemul va funcționa pe bază de voluntariat? Cine răspunde dacă apar defecțiuni tehnice sau dacă camerele CCTV nu surprind infracțiuni? În timp ce documentele oficiale insistă pe „transparență” și „eficiență”, detaliile practice și financiare rămân necunoscute.
În plus, implementarea unui asemenea sistem presupune investiții masive în tehnologie, întreținerea permanentă a echipamentelor și instruirea personalului. În lipsa unor cifre concrete, rămâne neclar dacă suma alocată va fi suficientă sau dacă ne vom confrunta din nou cu sisteme incomplete, care să lase pădurile vulnerabile.
În concluzie, inițiativa de modernizare a pădurilor poate fi, pe hârtie, un pas înainte, dar ea ridică mai multe semne de întrebare decât oferă răspunsuri: cât costă cu adevărat, cine va asigura supravegherea efectivă și cum va funcționa sistemul în practică? În lipsa acestor clarificări, modernizarea riscă să rămână doar un proiect frumos pe hârtie, fără impact real asupra protecției pădurilor.
Vasile Petrovan














