România pornește pe un nou drum politic, conturat prin semnarea acordului de guvernare pentru perioada 2025–2028. Partidele PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților au pus bazele unei coaliții majoritare care își propune stabilitate, reforme și dezvoltare. Însă, dincolo de semnături și angajamente, rămâne o întrebare nerostită: va reuși această construcție fragilă să livreze ceea ce promite?
Conform documentului, funcția de prim-ministru va fi împărțită în doi timpi: între iunie 2025 și aprilie 2027, premierul va fi desemnat de PNL, iar din aprilie 2027 până la finalul lui 2028 – de PSD. Este un mecanism cunoscut, dar rareori lipsit de tensiuni.
Declarațiile oficiale vorbesc despre responsabilitate și echilibru. „Ne angajăm să promovăm o guvernare responsabilă și eficientă, pentru a construi o societate mai justă și mai echitabilă”, afirmă semnatarii acordului. Se promit reforme structurale, echilibru bugetar, sprijin pentru investiții și protecție socială. Totul pare limpede pe hârtie.
Însă vocea realității s-a auzit prin președintele UDMR, Kelemen Hunor, care a admis dificultatea formulei: „Am reușit să formăm o coaliție majoritară de peste 60%, stabilă. Este poate cea mai complicată coaliție din ultimii 25 de ani, dar trăim vremuri interesante și trebuie să avem combustibilul și rezerva de a reda încrederea cetățenilor în clasa politică.”
Ilie Bolojan a punctat caracterul decisiv al momentului: „Acest document, alături de programul de guvernare, închide practic procedurile necesare pentru formarea noului guvern, în aşa fel încât, după prânz, să înceapă audierea miniștrilor în comisiile parlamentare și după-amiază votul în Parlament.”
La rândul său, Sorin Grindeanu a vorbit despre o decizie validată intern: „Aproape 5.000 de membri PSD au votat, într-un procent important, peste 70%, să facem parte din această coaliție. Vom fi un partener responsabil și onest.” Dar chiar și în cuvintele sale se simțea o doză de prudență.
Rămâne de văzut dacă această construcție complexă va rezista presiunilor reale ale guvernării. Se pot înțelege partide cu agende diferite? Va fi sacrificat interesul public în favoarea echilibristicii politice? Sau, poate, România va descoperi în această coaliție formula unei maturizări politice rare. Timpul, și doar el, va da răspunsul.
Vasile Petrovan
