Nu este prima dată când presa maghiară se arată iritată de faptul că România primește bani mulți de la Uniunea Europeană. De data aceasta, aceeași publicație, Világgazdaság, revine cu un articol dur, în care vorbește despre fondurile pentru apărare a României și despre cum Bruxelles-ul ar fi mult mai îngăduitor cu Bucureștiul decât cu Budapesta.
Mesajul, spus pe șleau, este cam așa: România primește miliarde, deși lucrurile nu merg bine, iar Ungaria este ținută la ușă și pusă sub lupă. Articolul descrie industria militară românească într-un mod extrem de plastic, spunând că „în fabrici crește iarba”, că sunt bani mulți, dar puține rezultate, și că „este o nebunie ce se întâmplă”. Ideea nu este doar că situația ar fi proastă, ci că, în ciuda acestui fapt, fondurile europene au fost aprobate rapid.
De aici pornește nemulțumirea reală. Publicația subliniază de mai multe ori contrastul: România a primit deja acces la programul SAFE, în timp ce Ungaria încă este investigată. Se insinuează clar că nu e vorba doar de reguli și proceduri, ci de un tratament diferit. Articolul mai spune direct că, în cazul Ungariei, ancheta ar reprezenta doar represalii politice, în timp ce România trece mai departe fără mari probleme.
Tonul articolului nu este doar critic, ci și frustrat. Se vorbește despre bani care există, despre fabrici care nu produc, despre proiecte care „nici măcar nu au început”, dar și despre faptul că, totuși, Bruxelles-ul a spus „da”. Practic, mesajul este: dacă în aceste condiții România primește miliarde, atunci de ce Ungaria este blocată?
Nu lipsesc nici concluziile apăsate. Autorul sugerează intrigat că industria românească „înghite bani”, dar că acest lucru nu pare să deranjeze prea mult instituțiile europene. În schimb, în cazul Ungariei, fiecare detaliu este verificat, fiecare pas este pus sub semnul întrebării. Această diferență de abordare este miezul supărării.
Privit din afară, articolul nu spune doar o poveste despre România, ci spune mai ales o poveste despre nemulțumirea presei maghiare față de Uniunea Europeană. România devine mai degrabă un exemplu folosit pentru a arăta ceea ce autorul consideră a fi o nedreptate. Nu este prima dată când acest ziar face asta și, cel mai probabil, nu va fi nici ultima.
În final, rămâne senzația clară că nu banii României sunt adevărata problemă, ci faptul că Ungaria nu îi primește. Iar atunci când vecinul pare să fie favorizat, tonul devine mai aspru, iar Bruxelles-ul ajunge din nou ținta principală a criticilor.
Sursa FOTO: Világgazdaság
Vasile Petrovan
Citește și:
Fără precedent: presa maghiară se arată surprinsă de avalanșa de bani europeni ajunși în România
