Un fir subțire de apă din munții Bulgariei a fost, timp de șase decenii, firul de viață al fermierilor greci din regiunea Evros. Însă odată cu expirarea unui acord istoric, acest flux vital riscă să sece, lăsând în urmă pământuri uscate și agricultori disperați. În timp ce Sofia își reevaluează propriile necesități, Atena caută urgent o soluție, dar negocierile sunt prinse într-un vârtej de incertitudine politică.
Încă din 1964, Bulgaria a eliberat anual 186 de milioane de metri cubi de apă din râul Arda spre câmpia Evros din Grecia, în baza unui acord care a servit drept compensație pentru daunele cauzate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Apa, furnizată din barajele hidroelectrice bulgare, a transformat terenurile aride din nord-estul Greciei într-o regiune agricolă prosperă. Însă, în iulie 2023, acest acord a expirat, iar viitorul său a rămas incert.
„Pentru noi, asta înseamnă moarte”, spune Nikos Poptsoglou, un fermier grec de 59 de ani, care se teme că seceta și costurile de producție tot mai mari îi vor distruge afacerea.
Instabilitatea politică blochează negocierile
În timp ce fermierii greci protestează și cer Guvernului de la Atena să acționeze, oficialii eleni susțin că instabilitatea politică din Bulgaria a fost principala piedică în calea unui nou acord. Guvernele interimare succesive de la Sofia au întârziat reluarea negocierilor, lăsând situația în suspans.
De cealaltă parte, Ministerul bulgar al Agriculturii a transmis un mesaj clar: „Bulgaria trebuie să își asigure mai întâi propriile nevoi de apă”, o declarație care sugerează că Sofia ar putea regândi termenii unui viitor acord.
Totuși, Ministerul bulgar al Energiei a anunțat că a înființat un grup de lucru pentru a evalua impactul acestui acord și posibilele alternative. Deși acest pas sugerează o deschidere spre dialog, fermierii greci nu pot aștepta prea mult: culturile lor depind de această apă, iar sezonul de irigații începe în mai.
Impactul schimbărilor climatice și lipsa infrastructurii
Criza apei dintre Grecia și Bulgaria nu este doar o problemă diplomatică, ci și un semnal de alarmă privind viitorul resurselor hidrice în sudul Europei. Grecia a înregistrat cea mai caldă iarnă și cea mai toridă vară din istorie, iar ploile tot mai rare pun o presiune enormă asupra fermierilor.
Mai grav este faptul că regiunea Evros nu dispune de infrastructură proprie de stocare a apei. Un rezervor local prezintă scurgeri și nu poate reține apă, ceea ce face ca fermierii să depindă exclusiv de apa provenită din Bulgaria. „Timp de 60 de ani, nu s-a făcut nimic pentru a ne asigura o alternativă”, spune Dimitris Drakoudis, liderul unei asociații de fermieri.
Un acord de ultim moment și speranțe pentru viitor
Deși acordul principal a expirat, Grecia și compania națională de electricitate din Bulgaria au semnat un acord temporar, ale cărui condiții nu au fost dezvăluite public. Acesta a asigurat aprovizionarea cu apă, însă fără o soluție pe termen lung, incertitudinea persistă.
Acum, Atena speră să reia negocierile, însă oficialii rămân prudenți: „Nimeni nu poate spune cât de aproape sau cât de departe suntem de un acord”, admite Petros Varelidis, secretarul general pentru resurse de apă din Ministerul grec al Energiei și Mediului.
Între timp, fermierii greci continuă să protesteze, iar tensiunile cresc. Soarta râului Arda nu este doar o problemă bilaterală, ci un simptom al unei crize mai ample: într-o Europă tot mai afectată de schimbările climatice, apa a devenit o resursă strategică, iar luptele pentru controlul său sunt abia la început.
Vasile Petrovan
