În Germania (și nu numai) a luat amploare un fenomen care îmbină ecologia, solidaritatea și încrederea în oameni. Se numesc Fair-Teiler (un joc de cuvinte care sugerează „împărțim corect”) și constau în frigidere sau rafturi publice, disponibile non-stop, unde oricine poate lua sau lăsa alimente, fără formalități și fără judecăți.
Aceasta nu este caritate în sensul tradițional. Este parte a mișcării Foodsharing, născută în 2012, cu scopul de a combate risipa alimentară industrială și casnică. Ideea este simplă și eficientă: dacă pleci în vacanță și ai legume care s-ar strica, le duci la cel mai apropiat Fair-Teiler; dacă ai cumpărat prea multă pâine sau conserve pe care nu le mai folosești, le lași acolo pentru cineva care are nevoie.
La Heidelberg fiecare cartier are o astfel de bancă de alimente. Oricine poate pune ceva. Oricine poate lua. Nu este vorba neapărat de caritate. E aproape o religie: a arunca mâncarea e un păcat.
La Stuttgart, în faţa căminului studenţesc, se aduce adesea pâine rămasă nevândută. Există şi pliante în care studenţii sunt invitaţi să-şi folosească banii economisiţi pentru intrări la concerte, spectacole, cinematograf, teatru, etc.
Un magazin care se cheamă „Pâine de ieri”, e deschis la Tübingen.
Voluntarii, numiți „Foodsavers” (Salvatori de mâncare), merg și la supermarketuri, brutării sau restaurante partenere la sfârșitul programului. Ei recuperează produsele perfect comestibile, dar care, din motive estetice sau procedurale, ar fi fost aruncate, și le depozitează în frigiderele publice pentru a fi luate de oricine dorește.
Siguranța alimentară este o prioritate. Nu se acceptă carne crudă, pește, produse cu ouă crude sau alimente care necesită refrigerare specială dacă ambalajul a fost deschis. Regula de aur este simplă: „dacă tu ai mânca asta, poți să lași și pentru alții”. În plus, voluntarii verifică zilnic calitatea produselor și dezinfectează frigiderele.
Ceea ce impresionează cel mai mult este lipsa stigmatizării. La un Fair-Teiler te poți întâlni cu studenți, pensionari, activiști de mediu sau persoane fără adăpost – toți tratează hrana cu respect, fără întrebări sau judecăți.
Impactul acestei inițiative este considerabil. În Germania, Austria și Elveția există mii de puncte de colectare, iar comunitatea online a Foodsharing numără sute de mii de membri care, conform estimărilor, au salvat peste 100 de milioane de kilograme de mâncare de la a ajunge la groapa de gunoi.
Fenomenul arată că într-o societate în care o treime din alimente sunt irosite, soluțiile nu trebuie să vină doar din legi complexe sau reglementări birocratice. Uneori, este suficient să creezi infrastructuri locale bazate pe solidaritate, unde ceea ce unui om îi depășește necesarul poate deveni cina altuia, gratuit și simplu, într-un cadru de încredere și respect reciproc.
Pe când și la noi?
Vasile Petrovan
