Recent, Elon Musk, fondatorul companiilor Tesla și SpaceX, a stârnit controverse printr-o serie de declarații în care a susținut închiderea posturilor de radio finanțate de guvernul american, precum Radio Europa Liberă și Vocea Americii. Aceste instituții media, cu o istorie îndelungată în promovarea valorilor democratice și a libertății presei, au fost criticate de Musk pentru ceea ce el consideră a fi o orientare de extremă stânga.
Într-o postare pe platforma X (anterior cunoscută sub numele de Twitter), Musk a afirmat:
” – Da, închideți-le. Europa este liberă acum (fără a lua în calcul birocrația sufocantă). Nimeni nu le mai ascultă. Sunt doar nebuni de stânga radicală care vorbesc singuri în timp ce ard 1 miliard de dolari pe an din banii contribuabililor americani.”
Aceste comentarii au venit în sprijinul unei declarații făcute de Richard Grenell, fost ambasador al SUA în Germania și trimis special al președintelui pentru negocieri internaționale, care a criticat, de asemenea, aceste instituții media, numindu-le „relicve ale trecutului” și susținând că sunt „pline de activiști de extremă stânga”.
Radio Europa Liberă și Vocea Americii au fost înființate în perioada Războiului Rece, având ca scop principal furnizarea de informații obiective și promovarea valorilor democratice în țările aflate sub regimuri totalitare. De-a lungul decadelor, aceste posturi au jucat un rol esențial în informarea publicului din diverse regiuni ale lumii, inclusiv Europa de Est și Asia.
Criticile aduse de Musk și Grenell au generat dezbateri aprinse cu privire la rolul și relevanța acestor instituții în contextul actual. Susținătorii lor argumentează că, în ciuda schimbărilor geopolitice, misiunea de a promova libertatea presei și de a furniza informații nepartizane rămâne la fel de importantă. Pe de altă parte, criticii consideră că, odată cu evoluția peisajului mediatic global, aceste instituții ar trebui reevaluate în ceea ce privește finanțarea și obiectivele lor.
Declarațiile lui Musk au fost întâmpinate cu reacții mixte. Unii le consideră o provocare necesară la adresa instituțiilor finanțate de stat, în timp ce alții le văd ca pe un atac la adresa libertății presei și a pluralismului mediatic. Dezbaterea subliniază tensiunile persistente dintre noile platforme tehnologice și instituțiile media tradiționale, precum și provocările legate de finanțarea și independența editorială în era digitală.
În acest context, rămâne de văzut dacă declarațiile lui Elon Musk sunt doar o critică la adresa unor instituții media finanțate de stat sau dacă fac parte dintr-un efort mai amplu de a remodela peisajul informațional global. Având în vedere că este deja proprietarul uneia dintre cele mai influente platforme de socializare, X (fostul Twitter), dar și că are un rol important în dezvoltarea inteligenței artificiale prin xAI, ne putem întreba:
–Oare Elon Musk nu dorește să rămână singurul jucător major în domeniul informatic și al comunicării globale?
Vasile Petrovan
