Astăzi, 26 ianuarie, a început un nou capitol al unei povești deja cunoscute în Belarus: votul pentru alegerile prezidențiale, unde Aleksandr Lukaşenko, aflat la conducere de 30 de ani, din anul 1994 , aspiră la al șaptelea mandat consecutiv. Criticii regimului și organizațiile pentru drepturile omului nu au ezitat să denunțe alegerile ca fiind un joc regizat, lipsit de transparență și corectitudine. De altfel, procesul electoral deschis la ora locală 08:00 (07:00 – ora României), nu lasă loc incertitudinilor și se desfășoară într-o atmosferă de tăcere profundă și previzibilă, susține AFP.
În timpul celui de-al șaselea mandat, Lukaşenko a stins orice urmă de opoziție, răspunzând cu forță protestelor din 2020. Cu fiecare pas, s-a apropiat tot mai mult de Moscova, până la punctul de a permite armatei ruse să pătrundă pe teritoriul belarus pentru a invada Ucraina în 2022.
Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a declarat sâmbătă că Lukaşenko nu mai are nicio legitimitate, iar alegerile reprezintă o lovitură directă la adresa democrației. Mai mulți europarlamentari au cerut să nu se recunoască rezultatele, având în vedere contextul în care alegerile din 2020 au fost urmate de o represiune violentă a unei mișcări de protest fără precedent.
Într-un interviu acordat AFP la începutul lunii ianuarie, Svetlana Tihanovskaia, lidera opoziției în exil, a denunțat alegerile drept o farsă, desfășurată sub amenințarea unei atmosfere de teroare.
Potrivit ONU, mai mult de 300.000 de belaruși, dintr-o populație de nouă milioane, au părăsit țara din motive politice, majoritatea refugindu-se în Polonia. Organizațiile pentru drepturile omului estimează că în prezent sunt peste 1.200 de prizonieri politici în închisori, supuși unor condiții inumane, fără acces la avocați sau contact cu familiile.
Sursă Foto: AFP
