La 17 noiembrie 2026 se împlinesc 79 de ani de la nașterea profesorului Andrei Dragoș, unul dintre oamenii care au contribuit decisiv la păstrarea tradiției corale din Finteușu Mare. Viața sa, împărțită între educație, muzică și cercetarea culturii populare, se împletește cu istoria unei comunități care a reușit să transforme cântecul într-o formă de identitate transmisă din generație în generație.

Născut la 17 noiembrie 1947, într-o familie în care cântecul și respectul pentru tradițiile satului ocupau un loc important, Andrei Dragoș a crescut într-un mediu în care istoria nu era cunoscută numai din cărți, ci continua să trăiască prin amintirile oamenilor, prin obiceiurile păstrate și prin repertoriul unei formații corale întemeiate în anul Marii Uniri. Legătura familiei sale cu această tradiție este una directă, învățătorul Nistor Dragoș, primul dirijor al corului, fiind fratele bunicului său.
În 1918, când sfârșitul Primului Război Mondial deschidea perspectiva unor transformări istorice decisive pentru românii din Transilvania, preotul Valer Dragoș și învățătorii Gavril Bogdan și Nistor Dragoș au pus bazele Corului Plugarilor din Finteușu Mare. Prima sa apariție publică, la 1 Decembrie 1918, în Șomcuta Mare, a făcut ca nașterea acestei formații să rămână legată de unul dintre momentele fundamentale ale istoriei românești. De atunci, generații succesive de coriști au dus mai departe un repertoriu în care cântecul patriotic, muzica religioasă și prelucrările folclorice au ocupat un loc central.
Parcursul lui Andrei Dragoș nu s-a limitat însă la moștenirea muzicală primită în familie. Absolvent al Institutului Pedagogic din Baia Mare, în 1971, a devenit profesor de biologie și a lucrat în învățământul maramureșean, mai întâi la Săpânța, apoi la Curtuiușu Mare și, din 1974, la Finteușu Mare. A condus școala localității în două perioade, între 1974 și 1980 și între 1997 și 2010, contribuind la dezvoltarea activităților educative și culturale.
Mai puțin cunoscută este pasiunea sa pentru muzica ușoară, manifestată încă din studenție. În noiembrie 1968, împreună cu mai mulți colegi, a înființat formația „Exotus”, în care a cântat la chitară și ca solist vocal. Grupul participa la balurile studențești din Baia Mare, într-o perioadă în care asemenea întâlniri reprezentau importante manifestări ale vieții culturale a tinerilor. Tot atunci, Andrei Dragoș s-a ocupat de înregistrarea și transmiterea emisiunii „Gaudeamus”, difuzată prin stația de radioficare a Institutului Pedagogic.
Interesele sale au depășit și domeniul muzicii. În anii în care a predat la Curtuiușu Mare, a reînființat echipa de dansuri a școlii și a organizat cercul de speologie „Cutezătorii Chioarului”, implicându-i pe elevi în explorarea fenomenelor carstice din regiune. Aceste activități ilustrează o concepție despre educație în care pregătirea școlară era completată prin experiență, cunoașterea naturii și participare culturală.
Revenirea la Finteușu Mare, în 1974, a însemnat și începutul unei noi etape în activitatea sa artistică. În același an a întemeiat Ansamblul Folcloric „Stejarul”, prin care a urmărit culegerea, conservarea și valorificarea scenică a dansurilor, cântecelor, costumelor și obiceiurilor populare din nord-vestul României. Ansamblul a reprezentat cultura tradițională pe scene din țară și din străinătate, contribuind la promovarea patrimoniului cultural al Țării Chioarului.
Membru al Corului Bărbătesc din Finteușu Mare încă din 1963, Andrei Dragoș a preluat conducerea formației la 30 noiembrie 2003, după retragerea profesorului Valentin Băințan, personalitate importantă a mișcării corale maramureșene. Noua responsabilitate a însemnat continuarea unei tradiții artistice consolidate de predecesorii săi, dar și dezvoltarea unor proiecte prin care repertoriul corului a ajuns în numeroase orașe românești și în comunități de români din toată Europa, ba chiar din SUA.
Activitatea sa a primit recunoaștere instituțională, iar în 2023, cu prilejul manifestărilor dedicate împlinirii a 105 ani de existență a corului, i-a fost acordată o diplomă de excelență pentru două decenii de activitate dirijorală. În august 2026, tradiția muzicală a Finteușului Mare a fost sărbătorită din nou, la 108 ani de la întemeierea formației, profesorul Andrei Dragoș fiind omagiat pentru contribuția sa la păstrarea și promovarea acestei moșteniri.
Privită în ansamblu, biografia sa vorbește despre o generație de dascăli pentru care școala, cultura și viața comunității nu constituiau domenii separate, ci părți ale aceleiași responsabilități. A forma elevi, a descoperi talente, a păstra un cântec vechi și a-l duce în fața unui public nou însemnau, în această perspectivă, modalități diferite de a asigura continuitatea unor valori.
La împlinirea a 79 de ani de la naștere, profesorul Andrei Dragoș reprezintă astfel mai mult decât o personalitate a vieții corale maramureșene. Destinul său ilustrează felul în care un om, legat profund de locul din care provine, poate transforma tradiția moștenită într-o operă de educație și cultură, oferindu-i nu numai durata trecutului, ci și posibilitatea unui viitor.
Vasile Petrovan











