Hramul Mănăstirii Petrova: Credincioșii sunt invitați la rugăciune de sărbătoarea Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul - 11 ore în urmă
Sigheteanca Denisa Vraja revine acasă, pe marele ecran, în cadrul Maramureș International Film Festival 2026 - 12 ore în urmă
Sportivii de la A.C.S. Athletic Târgu Lăpuș, rezultate remarcabile la „Maratonul Ursoii” din Ieud - 13 ore în urmă
Cursanții Școlii Populare de Artă Baia Mare au încântat publicul la AgroMaramureș - 13 ore în urmă
Ultimele zile în care vă puteți înscrie la concursul de plăcinte și pancove de la Muzeul „La lelea Ruzale” Vima Mică - 13 ore în urmă
Acum 53 de ani, Ilie Năstase devenea primul lider mondial din istoria clasamentului ATP - 16 ore în urmă
23 august 1944, între Hitler și Stalin. Ce alegere mai avea Regele Mihai - 17 ore în urmă
Festivalul Artelor „Repere. Mituri. Identități”, la cea de-a X-a ediție: poveștile românești au prins viață la Muzeul Satului din Baia Mare - 19 ore în urmă
Va fi sfințit noul refugiu montan instalat pe Muntele Pop Ivan din Munții Maramureșului - 20 de ore în urmă
Autogara Borșa prinde viață după 43 de ani. Prima cursă va fi dedicată elevilor de 10 din oraș - 20 de ore în urmă
2 aprilie: S-a născut Aurel Ion Brumaru, filosof și critic literar maramureșean
Este greu să nu simți o pierdere când dispar oamenii care au trăit cu adevărat pentru cultură și reflecție. Aurel Ion Brumaru, născut la 2 aprilie 1943 în comuna Strâmtura din Maramureș, a fost una dintre acele personalități care, prin pasiunea pentru gândire și cuvânt, au lăsat o amprentă durabilă în literatura și filosofia românească.
Crescut într‑o familie de învățători, Brumaru a fost atras de lectură și reflecție din copilărie. După ce și‑a terminat studiile la Liceul „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, el și‑a continuat studiile universitare la Facultatea de Filosofie, secția Psihologie, la Universitatea din București, formându‑se într‑un climat intelectual care avea să îi influențeze profund întreaga carieră. Una dintre influențele majore din viața intelectuală a lui Brumaru a fost filosoful Petre Țuțea, al cărui discipol a devenit într‑o perioadă formativă, iar apoi și‑a construit un drum propriu în filosofia culturii și critică literară.
De‑a lungul vieții a fost remarcat ca eseist, critic literar și traducător, iar scrisul său a umplut paginile multor reviste culturale importante din România și din străinătate. A colaborat cu publicații precum Gazeta Literară, Contemporanul, România Literară, Luceafărul sau Amfiteatru, și a contribuit cu eseuri, cronici, recenzii, traduceri și reflecții filosofice care au atras atenția colegilor și cititorilor deopotrivă.
A început să publice în 1965 cu recenzii în Gazeta literară, iar în 1975 a debutat editorial cu volumul Literatură și cunoaștere, realizat în colaborare cu Mihai Nadin. Ulterior, a publicat numeroase alte lucrări, printre care Masca Principelui, Ființă și Loc, Pariul cu legenda sau Viața lui Petre Țuțea așa cum a fost ea și Despre Ființa Românească. Scrierile sale îmbină adesea analiza literară cu reflecția filozofică, într‑un dialog între cultură, identitate și sens. Pe lângă scris, a primit numeroase distincții pentru contribuțiile sale. A fost distins cu premii și diplome din partea Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România, a primit recunoașteri din partea Asociației Române pentru Patrimoniu (ARP), din partea Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA) și alte onoruri acordate de Uniunea Scriitorilor din România. Din 1993, Brumaru a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Brașov, și a activat în cadrul acestei comunități, contribuind la viața literară și culturală.
S‑a stins din viață în după‑amiaza zilei de 4 ianuarie 2025, la vârsta de 81 de ani. Deși nu mai este printre noi, lucrarea și gândirea sa continuă să inspire și să provoace reflecții în rândul celor care îl citesc și îl descoperă. A fost un om care a trăit pentru cultură, pentru dialogul ideilor și pentru înțelegerea mai profundă a lumii și a ființei umane, iar contribuțiile sale vor rămâne parte din patrimoniul intelectual al României.
Vasile Petrovan














