208 șefi de promoție din Maramureș au fost răsplătiți pentru rezultatele deosebite - 9 ore în urmă
Cum să îmbunătățești calitatea sunetului unui instrument muzical second hand? - 10 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: „Cu cât devii mai conștient de ceea ce gândești, cu atât este mai ușor să te separi de gândurile tale” - 12 ore în urmă
Vor avea loc zilele spiritualității și culturii la Mănăstirea Rohia; Se împlinesc 60 de ani de la eliberarea din închisoare a marelui Nicolae Steinhardt - 13 ore în urmă
Impresiile artiștilor Taberei de creație de la Ardud, la vizitarea Muzeului Memorial Gheza Vida - 14 ore în urmă
Ne mai despart câteva ore de la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris - 16 ore în urmă
PS Iustin: „Îi purtăm în suflet pe bătrânii noștri care sunt memoria vie a familiei, a comunității, a neamului. Ei sunt o istorie, o carte deschisă” - 17 ore în urmă
Copiii din Vișeu de Sus au pornit într-o aventură tradițională - 17 ore în urmă
Ateliere pentru elevi și profesori la Școala de vară „Merito” - 17 ore în urmă
Mai multe servicii prestate gratuit de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară - 18 ore în urmă
Vechi obiceiuri din post, în Țara Chioarului, după ce se încheia sezonul șezătorilor
Etnologii de la Centrul Județean pentru Conserevarea și Promovarea Culturii Tradiționae „Liviu Borlan” Maramureș arată pe pagina lor de social media cum se petreceau lucrurile în Postul Paștelui, odată ce sezonul șezătorilor se încheia.
„Cu toate că vremea șezătorilor de odinioară se încheia la începutul Postului Mare lucru nici atunci și nici acum nu încetează. Cămeșile noi pentru Paști ori fundurile pentru coșerci se pregăteau cu precădere în perioada Postului Mare de către fiecare femeie în propria gospodăriei mai pe ascuns, ori în cercuri mai restranse, pentru a avea modele unicat”, arată Denisa Țicală în textul publicat.
„Femeile coseau cu mare drag, recunoștință și respect pentru tradiție și portul străbun. S-a cusut, croșetat, tors, împletit și apoi s-a povestit la lumina slabă a lompașului. De la Joimăniță și Marțole la povestea Socului, copacul blestemat a locului. În comunitatea lor, se crede că în rădăcina socului își are locașul însuși necuratul și din acest motiv nu este bine să îi scoți rădăcina din pământ chiar dacă îl tai. Acela care îndraznește să-i tulbure locașul este blestemat să-și piardă un membru din familie sau un apropiat fapt ce s-a și întamplat relatându-ne întlâmpări din memoria colectivă”, mai arată autoarea.
Tot cu această ocazie sunt felicitați organizatorii pentru implicarea și reușita lor în evenimentul „Memoria unui loc numit Acasă”, care a avut loc la finele săptămânii trecute la Bozânta Mare.
„Felicitări doamnei Mirela Badea și ceilalți co-organizatorii dar și implicarea gazdelor care au pregătit cele mai gustoase bucate tradiționale de post, iar părintele împreună cu localnicii ne-au dus mai aproape de Dumnezeu prin pricesnele și cântările specifice acestei perioade”.
Foto: Sorin Suiogan