Elevi maramureșeni la Concursul Național de Educație pentru Sănătate din Mureș - 1 oră în urmă
Care este programul liturgic al ierarhilor în acest final de săptămână - 2 ore în urmă
Asociația „Energia Mișcării” pregătește o nouă aventură pentru copii și adulți - 13 ore în urmă
Personalități maramureșene de ieri și de azi, născute în luna mai- Vasile Radu Ghenceanu - 14 ore în urmă
Public numeros la prezentarea numerelor 88-89 ale revistei de patrimoniu cultural „Memoria Ethnologica” - 16 ore în urmă
Psiholog Psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Sfaturi de viață pentru părinții care vor să-și ajute copiii în perioada examenelor - 16 ore în urmă
54 de ani de la inundațiile catastrofale din Maramureș și Sătmar - 18 ore în urmă
Meșteri populari din Maramureș vor fi prezenți la Festivalul Tradițiilor Românești din Chișinău - în urmă
18 mai: Ziua Internațională a Muzeelor - în urmă
Noi sancțiuni pentru șoferii prinși băuți sau drogați la volan - în urmă
Sighetu Marmației în urmă cu un secol: Mărturia academicianului Ion Simionescu care descrie viața la marginea Tisei! O relatare impresionantă!
Sighetu Marmației în urmă cu un secol: Mărturia academicianului Ion Simionescu care descrie viața la marginea Tisei! O relatare impresionantă!
Datorită lucrării academicianului Ion Simionescu, numită „Orașe din România”, apărută în 1929, putem efectiv să facem o călătorie în timp. De această dată, vom ajunge în Sighetu Marmației, în anii ’20! Iată ce scria autorul!
„Ca o picătură de lacrimă în colțul ochiului, stă Maramureșul, spre partea de nord a țărei. Cuprins între ziduri de munți, singura poartă a Tisei dă în țară străină. E izolat cu totul acest cuib, de care se leagă legendara amintire a descălecatului Moldovei. Închis din toate părțile, a păstrat un tipar arhaic. Când vezi pe urmașii celor cărora li s-a reînoit nobleța în veacul al 14-lea, te poartă gândul către tabloul veacurilor depărtate, te socoți printre plăeșii lui Bogdan și Ștefan”, arată academicianul Ion Simionescu.
„Satele lor, cu biserici minunate de lemn, sunt stâni scoborâte de pe plaiuri muntoase și îngrămădite în îndoiturile văilor. E izolat Maramureșul, el nu are linie telegrafică directă, tratatele de pace au tras dealungul lui o adâncă dâră de durere. (…) În această zonă de tristă izolare, Sighetul-Marmației mi-a părut și mai trist, deși cu atâta dor pășeam în el! E chiar la graniță. Tisa aici e îngustă, așa încât seara ultimele lumini din Sighet se confundă cu cele din Slatina, rămasă în Cehoslovacia. Și ce împrejurimi variate îl înconjură”, mai arată Ion Simionescu, care mai menționează și statistică a recensământului. „O statistică mai veche arată că din cei 30.000 locuitori, 18.000 erau evrei, 4-5.000 ruteni, 2-3.000 unguri și doar 13% români. Azi proporțiile trebuie să fie mai schimbate, de și nu trebuie de nesocotit că Sighetul e la granița spre Galiția, izvorul emigrărilor lesnicioase, pe cărări tăinuite de munți”, mai arată Ion Simionescu.
Autorul descrie și principalele locuri de adunare din orașul Sighetu Marmației și vorbește și despre Palatul Culturii. „În acest cartier tihnit, se înalță ca un monolit în mijloc de bordeie, noua clădire a liceului, precum și mândrul Palat Cultural, care mi-a plăcut mai mult decât cel din Tg-Murăș, deși nici comparație nu poate fi făcută în ce privesc dimensiunile și podoaba. E luminos, simplu, fără zorzoane, care stă mai bine pentru un templu al culturii și la unison cu frumusețea blândă a naturii, din cadrul orașului”, mai arată Ion Simionescu. Puteți citi întreaga descriere a orașului maramureșean, după galeria foto! Iar descrierea despre Baia Mare este AICI!
C.Ț.