Spitalul de Recuperare Borșa face angajări. 15 posturi pentru asistenți medicali, toate pe perioadă nedeterminată - 1 oră în urmă
Maramureșeanul Janos Kiss a ajuns la Mamaia cu bicicleta: 1.000 de kilometri, 11 zile și o misiune pentru copiii cu autism - 1 oră în urmă
Baia Mare, 7 septembrie 1940. O zi care a schimbat orașul și harta României - 2 ore în urmă
Ioan Ardeleanu-Pruncu, 83 de ani și o viață legată de cultura și memoria Sighetului - 2 ore în urmă
Mesajul Preasfințitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, la începutul anului școlar 2026–2027 - 3 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, luni 7 septembrie 2026 - 3 ore în urmă
6 septembrie 1950: ziua în care județul Maramureș a dispărut de pe harta administrativă - 14 ore în urmă
Sunteți invitați la hramul Mănăstirii „Nașterea Maicii Domnului” Chiuzbaia - 17 ore în urmă
Sportivii de la A.C.S. Athletic Tg. Lăpuș, pe podium la prima ediție a „Crosului de la Capătul Lumii” - 18 ore în urmă
„Povești cu rădăcini și pietre”: Îndrăgitul parodist și scriitor Lucian Perța își dezvăluie o pasiune aparte la Festivalul PRISPA de la Brașov - 19 ore în urmă
Sâmbătă, în Suciu de Sus: PS Iustin va binecuvânta bustul părintelui protopop Florea Mureșan, mărturisitor în temnițele comuniste
Sâmbătă, 21 octombrie, de sărbătoarea închinată Sfinților Mărturisitori Ardeleni, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, va sluji la Parohia Ortodoxă Suciu de Sus, Protopopiatul Lăpuș.
După Sfânta Liturghie Preasfinția Sa va binecuvânta bustul părintelui protopop Florea Mureșan, mărturisitor în temnițele comuniste, care este așezat în vecinătatea bisericii.
Răspunsurile la strană vor fi oferite de membrii Grupului psaltic „Theologos”.
Florea Mureșan s-a născut în iulie 1907, în Cluj. În 1952 a început calvarul pentru el, în acea vreme fiind unul dintre preoţii ortodocşi de seamă din oraş.
Se remarcase prin râvna slujirii autentice a altarului, prin cuvânt de folos pentru sufletele pe care le avea în păstorire şi prin preocupările culturale.
Toate aceste calităţi l-au adus în conflict inevitabil cu autorităţile comuniste, care în perioada 1952 – 1953 l-au trimis în detenţie administrativă la Canal.
Dar această experienţă carcerală l-a marcat profund pe părintele Florea Mureşan, care în rugăciunile sale a promis că, dacă va supravieţui, va ridica un altar Domnului în semn de laudă şi mulţumire.
După eliberarea din 1953, părintele a fost refuzat la reîncadrarea în Cluj. A primit o parohie la Suciu de Sus, județul Maramureş.
Dar a avut şansa să-şi îndeplinească promisiunea, în locul numit „Breaza” ridicând un schit în numele Sfintei Treimi. Râvna sa pentru slujirea autentică a altarului a atras mulţimile dornice după vindecarea sufletului, ceea ce pentru regim constituia deja o problemă. Măsurile luate de autorităţile statului nu au întârziat să apară, în noaptea de 11 spre 12 iunie 1958 părintele fiind arestat din nou. I-au fost confiscate cărţile, socotite „mistice”, a fost acuzat de „propagandă duşmănoasă”, a fost umilit şi obligat să-şi ducă în spate „materialele delicte”, în doi saci pe care i-a cărat spre culmea Brezei, în timp ce era biciuit.
A fost condamnat la ani grei de închisoare şi trimis la Aiud, în 1961 trecând în ceata drepţilor, se precizează pe Fericiți cei prigoniți.
Așadar, Mănăstirea „Sfânta Treime” Breaza din Suciu de Sus a fost înființată de prof. dr. Florea Mureşan, fost profesor la Academia Teologică din Cluj, fost protopop al Clujului şi prigonit de regimul comunist, închis pe motive inventate.
După ce părintele Florea Mureşan a murit în închisoarea din Aiud biserica a fost incendiată, biblioteca distrusă, iar chiliile devastate. Pe locul mănăstirii, comuniștii au instalat o stână de oi, ca să profaneze locul.
În 1990, părintele Gavriil Burzo, paroh în Suciu de Sus, a pus piatra de temelie pentru reconstruirea mănăstirii, iar în 1991 a început lucrările. Biserica mănăstirii a fost târnosită în 19 iunie 2000, iar ctitorul ei a fost ridicat la rangul de Arhimandrit. Complexul mănăstiresc cuprinde acum o casă monahală, unde se află chiliile, o poartă clopotniţă şi un Altar de vară, din lemn de stejar, sfinţit la hramul din 2015.
L.C.H.










