România este țara europeană în care oamenii și-au mărit cel mai mult orele lucrate săptămânal în ultimii 5 ani, arată datele OECD. Doar noi, alături de polonezi, americani, croați și norvegieni lucrăm mai mult, mai spune OECD, arată hotnews.ro.
De la începutul pandemiei, americanii și-au mărit programul de lucru cu aproximativ 1%, în medie, europenii și l-au redus pe al lor cu aproximativ 2%, potrivit datelor centralizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
Acest lucru se datorează, în parte, faptului că multe companii europene au încercat să evite disponibilizările cauzate de pandemie prin reducerea orelor de muncă ale salariaților. Economia Statelor Unite și-a revenit mai repede, iar mulți muncitori americani care și-au păstrat locurile de muncă sau și-au găsit altele noi au continuat să lucreze la fel sau chiar mai mult, scrie Wall Street Journal.
Europa are de multă vreme printre americani o reputație pentru orele de lucru mai puțin solicitante și practicile de vacanță mai generoase, pe care mulți americani le-au atribuit unei abordări diferite a echilibrului dintre viața profesională și viața privată. Imaginea pandemiei de muncă arată că diferențele nu sunt neapărat voluntare.
Pentru unii europeni, în special în nordul mai bogat, trecerea de la muncă la vacanță este o alegere. Pentru alții, în special în sud, nu este. Oamenii fie nu își pot găsi locuri de muncă cu normă întreagă, fie au rămas la companii vulnerabile care și-au redus orele în timpul pandemiei pentru a economisi bugetele de salarii.
În Europa, mai mult de o treime din munca part-time nu se datorează opțiunii angajatului, potrivit unui raport din decembrie al OCDE. Mai mult de jumătate dintre lucrătorii part-time din Italia, Spania și Grecia și aproape o treime din Franța doresc să lucreze mai multe ore, dar nu au unde, potrivit datelor agenției de statistică a Uniunii Europene.
Dacă muncitorul lucrează mai puține ore, el contribuie la reducerea producției economice, va trebui să se mulțumească cu salarii mai mici și să își reducă din cheltuieli.
În ultimele luni, lipsa forței de muncă a re-izbucnit în anumite părți ale Europei. Serviciul public de ocupare a forței de muncă din regiunea Valonia din Belgia a publicat recent o listă cu zeci de locuri de muncă în care lucrătorii erau deficitari, inclusiv specialiști în tehnologia informației, asistente și sudori.
Înalți oficiali europeni, lideri de afaceri și economiști spun că, dacă europenii ar munci mai mult, ar stimula rata de creștere a țărilor în care trăiesc, ar ajuta la finanțarea cheltuielilor publice și ar acoperi decalajele de pe piața muncii pe măsură ce populația îmbătrânește.
În timpul campaniei sale de realegere, președintele Emmanuel Macron le-a cerut francezilor să muncească mai mult. „Avem un punct forte, care este modelul nostru social și educațional, iar o slăbiciune este că nu mai avem modelul productiv care face posibilă finanțarea acestuia.”
Ministrul german de Finanțe, Christian Lindner, a declarat la sfârșitul lunii trecute că germanii ar putea sprijini economia fragilă a națiunii lor lucrând mai multe ore. „Suntem într-o situație fragilă”, a scris el pe Twitter. „Ceea ce avem nevoie acum este mai mult impuls de creștere, mai multe startup-uri, mai multe ore suplimentare pentru a ne asigura prosperitatea.”
Rata de ocupare a forței de muncă din Europa – ponderea populației în vârstă de muncă cu locuri de muncă – a crescut peste nivelul său pre-pandemic, în timp ce rata din SUA este încă sub acest nivel. Dar fiecare angajat european lucrează mai puțin.
Muncitorul american mediu a lucrat 34 de ore și jumătate pe săptămână anul trecut, o cifră care abia s-a schimbat în ultimele două decenii, potrivit datelor OCDE care includ lucrătorii cu normă întreagă și cu fracțiune de normă.
Săptămâna medie de muncă în Europa este cu câteva ore mai scurtă decât era acum 20 de ani. În Germania, săptămâna medie de muncă a scăzut la 25,9 ore în 2021, de la 28 de ore în 2001, arată datele OCDE. În Italia, a scăzut de la 35,6 ore la 32,1 ore în aceeași perioadă, iar în Franța, de la 29,6 ore la 28,7 ore.
În timp ce unii politicieni și economiști susțin că orele mai scurte pot crește productivitatea, reducerea timpului de lucru în mai multe țări europene între 1995 și 2007 nu a avut un efect semnificativ asupra productivității orare a muncii sau asupra creării de locuri de muncă, potrivit unui studiu recent realizat de economiști, inclusiv Andrea Garnero de la OCDE, mai arată sursa citată în acest articol.
