În fiecare an, înainte de Adormirea Maicii Domnului, creştinii ortodocşi prăznuiesc sărbătoarea de Sfânta Teodora. Ea s-a născut în satul Vânători, judeţul Neamţ, în jurul anului 1650. Tatăl său, Ştefan Joldea, a fost un comandant de artilerie la Cetatea Neamţului, care a trăit în comuna Vânători-Neamţ. Fiica sa, Teodora, s-a căsătorit cu Elefterie, însă la scurt timp după căsătorie ambii au intrat în cinul monahal. Teodora a intrat la Schitul Vărzăreşti-Vrancea, iar soţul ei la Schitul Poiana Mărului. Din cauza turcilor, Sfânta Teodora se retrage, alături de câteva măicuţe, în Munţii Buzăului, iar după zece ani de nevoinţă ajunge în Munţii Neamţului. După ani de rugăciune, Sfânta Teodora s-a mutat în peştera de la Sihla, acolo unde a rămas până la moarte. Puţina hrană şi-o procura din fructele din pădure sau din planta care creşte şi azi pe stâncile Sihlei, cunoscută drept „iarba dulce” sau „măcrişul Sfintei Teodora”.
Sfânta Teodora de la Sihla, aşa cum este cunoscută în calendarul ortodox, este prima româncă trecută în rândul sfinţilor. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a recunoscut şi proclamat în mod solemn sfinţenia Cuvioasei Teodora de la Sihla, la 20 iunie 1992, stabilind ca zi de prăznuire data de 7 august.
Lăcrimioara ZOTA
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
