Din Târgu Lăpuș la Paris, povestea preotului maramureșean Alin Cîndea

Un preot născut în Târgu Lăpuș, care a slujit aproape două decenii în comunitatea din Beclean, conduce astăzi Misiunea Greco-Catolică Română din Paris, o instituție cu o istorie de peste opt decenii. Parcursul său readuce în atenție legătura dintre Maramureș și comunitățile românești din străinătate, dar și rolul pe care bisericile românești îl au în păstrarea identității culturale și spirituale a celor plecați de acasă.

Zilele trecute, citind câteva relatări despre activitatea comunității române din Paris, mi-a atras atenția numele părintelui Alin Ciprian Cîndea, prezent la mai multe evenimente religioase desfășurate în Franța, dar și la pelerinaje organizate pentru credincioșii români. Am aflat că, din septembrie, conduce Misiunea Greco-Catolică Română din capitala Franței, instituție care, dincolo de misiunea sa spirituală, păstrează legătura comunității românești cu limba, tradițiile și cultura țării noastre. Curiozitatea m-a îndemnat să caut mai multe informații despre parcursul său și astfel am descoperit un amănunt care mi-a schimbat perspectiva asupra întregii povești: părintele Alin Cîndea este maramureșean, născut la 31 ianuarie 1978, în Târgu Lăpuș.

Cu deosebită plăcere am descoperit că presa din Beclean tocmai readusese în atenție numirea sa la conducerea Misiunii din Paris, într-un articol publicat miercuri, 4 noiembrie. Legătura cu orașul bistrițean este una importantă, deoarece părintele Alin Cîndea a slujit acolo vreme îndelungată, implicându-se atât în viața religioasă a comunității, cât și în activități dedicate copiilor și tinerilor. Am regăsit astfel, din două direcții diferite, povestea aceluiași om: preotul cunoscut la Beclean și maramureșeanul care, după un parcurs pastoral început în România, a ajuns să conducă una dintre instituțiile reprezentative ale comunității greco-catolice române din Franța.

Numirea sa nu este o noutate a acestor zile, fiind anunțată oficial la 25 septembrie 2026 de Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla, însă activitatea desfășurată de atunci oferă suficiente motive pentru a-i urmări parcursul. În perioada 22–25 octombrie, părintele Cîndea a însoțit 55 de credincioși români din Paris într-un pelerinaj la Fátima, în Portugalia, și Santiago de Compostela, în Spania. Câteva zile mai târziu, la 31 octombrie, s-a aflat alături de tinerii parohiei „Sfântul Gheorghe” din Paris într-o călătorie la Nevers, orașul francez în care Sfânta Bernadeta Soubirous și-a petrecut ultimii ani ai vieții. La 1 noiembrie, a participat, împreună cu episcopul Cristian Crișan și părintele Ciprian Robotin, la Sfânta Liturghie celebrată pentru comunitatea greco-catolică română din Le Blanc-Mesnil, în apropierea Parisului.

Sunt evenimente care conturează activitatea prezentă a unui preot al cărui drum a început, pentru cei interesați de legăturile sale cu Maramureșul, cu mult înainte de plecarea în Franța. Potrivit datelor biografice publicate de Eparhia de Cluj-Gherla, Alin Ciprian Cîndea a fost hirotonit diacon la 6 decembrie 2005, la Cluj-Napoca, iar la 12 februarie 2006 a fost hirotonit preot în localitatea Beclean, de către episcopul Florentin Crihălmeanu. În comunitatea bistrițeană avea să își desfășoare o parte importantă a activității pastorale, participând la dezvoltarea parohiei și acordând o atenție deosebită formării copiilor și tinerilor.

Unul dintre proiectele care au rămas legate de numele său este grupul de cercetași înființat la Beclean în 2010, cunoscut sub numele „Don Bosco”, despre care publicația Beclean Press amintea în articolul recent. Prin tabere, pelerinaje, activități în natură și călătorii culturale, grupul a oferit tinerilor posibilitatea de a participa la experiențe educative dincolo de cadrul obișnuit al școlii. Implicarea preotului în această direcție este documentată și de relatările Eparhiei de Cluj-Gherla, care îl menționează printre cei preocupați de dezvoltarea activităților pastorale destinate noilor generații.

Această preocupare pentru tineri pare să fi însoțit întregul său parcurs, inclusiv după plecarea în Franța. În septembrie 2021, când a fost anunțată numirea sa ca preot misionar la Paris, părintele Cîndea își lua rămas-bun de la comunitatea din Beclean după aproximativ șaisprezece ani de activitate. În relatarea publicată atunci de Catholica.ro, momentul despărțirii apare ca o încheiere a unei perioade în care preotul și credincioșii colaboraseră la proiecte religioase și comunitare, iar plecarea sa deschidea o etapă profesională diferită, într-un mediu cultural și social în care comunitățile românești încearcă să își păstreze legăturile cu țara de origine.

Ajuns la Paris, Alin Cîndea a lucrat alături de părintele Mihai Marina, rectorul de atunci al Misiunii Greco-Catolice Române, și el originar din Maramureș, mai precis din Sarasău. Este o coincidență biografică interesantă faptul că doi preoți proveniți din același județ au ajuns, succesiv, la conducerea acestei instituții.

Părintele Mihai Marina, absolvent al Facultății de Teologie „Episcop Dr. Alexandru Rusu” din Baia Mare, a activat la Paris din 2014, iar în decembrie 2021 a fost instalat rector al Misiunii. Din 1 septembrie 2026, a primit o nouă însărcinare, aceea de vicerector al Colegiului Pontifical „Pio Romeno” din Roma, funcția rămasă liberă la Paris fiind încredințată părintelui Alin Cîndea.

Pentru a înțelege ce reprezintă această responsabilitate, trebuie privită și istoria instituției pe care o conduce. Misiunea Greco-Catolică Română din Paris a fost întemeiată în 1944, de părintele Gheorghe Surdu, într-o perioadă în care Europa traversa transformări politice și sociale dramatice. După instaurarea comunismului în România și interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, existența unei comunități greco-catolice române în capitala Franței a căpătat o însemnătate deosebită pentru credincioșii aflați departe de țară. Aici au putut fi păstrate tradiții liturgice, legături culturale și forme de solidaritate care, în România, treceau printr-o perioadă de persecuție și clandestinitate.

Dincolo de această dimensiune istorică, rolul actual al Misiunii se înscrie într-o realitate pe care numeroși români plecați în străinătate o cunosc. Adaptarea la o altă societate nu înseamnă întotdeauna desprinderea de lumea din care provin, iar bisericile, asociațiile culturale și comunitățile românești devin locuri în care limba maternă și obiceiurile continuă să fie prezente în viața de zi cu zi. Pentru unii, acestea reprezintă spații de rugăciune, pentru alții, prilejuri de întâlnire cu oameni care împărtășesc aceeași origine, iar pentru copiii născuți în străinătate pot constitui unele dintre primele legături directe cu tradițiile părinților și bunicilor.

Această legătură cu România a fost vizibilă și la sfârșitul lunii septembrie, când părintele Alin Cîndea a acordat un interviu pentru Vatican News, în contextul vizitei Papei Leon al XIV-lea în Franța. Preotul a vorbit atunci despre participarea comunității greco-catolice române la evenimentele organizate în capitala franceză și a anunțat că o tânără din parohie, îmbrăcată în straie tradiționale oșenești, urma să ducă darurile euharistice la altar, în cadrul Sfintei Liturghii celebrate de Suveranul Pontif. Pentru cititorii din Maramureș, detaliul are o semnificație aparte, deoarece portul tradițional din Țara Oașului, atât de apropiată geografic și cultural de Maramureș, devenea parte a unei manifestări religioase internaționale.

În septembrie 2026, părintele Alin Cîndea nu prelua conducerea unei comunități necunoscute, ci a uneia în mijlocul căreia activase deja cinci ani, cunoscându-i credincioșii, preocupările și nevoile. Această continuitate explică și faptul că activitățile pastorale au continuat în săptămânile următoare, de la pelerinajele organizate pentru adulți la cele dedicate tinerilor, până la întâlnirile cu reprezentanții Bisericii Greco-Catolice din Europa Occidentală. Sunt responsabilități care presupun nu doar activitate religioasă, ci și organizare, dialog și o permanentă atenție față de oamenii care alcătuiesc comunitatea.

Privind parcursul părintelui Alin Cîndea, de la Târgu Lăpuș la Beclean și apoi la Paris, ceea ce mi se pare interesant nu este numai succesiunea locurilor și a funcțiilor, ci felul în care experiențele acumulate într-o comunitate relativ mică au fost continuate într-un context european mult mai amplu. Activitatea cu tinerii, proiectele comunitare și preocuparea pentru păstrarea legăturilor dintre oameni se regăsesc, sub forme adaptate noilor împrejurări, și în misiunea sa actuală.

Iar descoperirea originilor sale maramureșene, pornită din câteva relatări despre activitățile unor români din Paris, aduce în atenție o realitate care trece adesea neobservată: există oameni plecați din localitățile județului nostru care își desfășoară activitatea în instituții importante din străinătate, fără ca biografiile lor să fie prea bine cunoscute acasă. Părintele Alin Ciprian Cîndea este unul dintre ei, iar faptul că i-a urmat la conducerea Misiunii din Paris unui alt maramureșean, părintele Mihai Marina din Sarasău, oferă acestei povești o continuitate neașteptată. Două localități din Maramureș, Târgu Lăpuș și Sarasău, ajung astfel să fie legate, prin destinele a doi preoți, de istoria unei instituții românești care funcționează de peste opt decenii în capitala Franței.

Vasile Petrovan

Citește și: