Parada Abslovenților 2026: absolvenții băimăreni sunt invitați să își aleagă artiștii favoriți în cadrul festivității - 20 minute în urmă
Amenzi de peste 15.000 de lei plus permise și certificate de înmatriculare reținute - 2 ore în urmă
Expoziția aniversară „Arta băimăreană 130 (1896-2026)” va fi vernisată la Muzeul Județean de Artă din Baia Mare - 2 ore în urmă
Echipa de fotbal feminin a Școlii Gimnaziale „Avram Iancu” Baia Mare s-a calificat la etapa națională a Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar - 4 ore în urmă
Elevi de la Liceul Teoretic „Petru Rareș” Târgu Lăpuș, calificați în finala Concursului Internațional de Securitate Cibernetică - 4 ore în urmă
Campanie de consultații optometrice gratuite în Fărcașa - 5 ore în urmă
Victorie de senzație a naționalei feminine de tenis de masă în fața numărului 3 mondial - 6 ore în urmă
La mișcare și distracție în Muzeul Satului - 6 ore în urmă
Doar un egal acasă și CS Minaur rămâne pe locul 6 - 8 ore în urmă
3 mai, Ziua Mondială a Libertății Presei - 8 ore în urmă
Ce nu e bine să facem de Sânziene sau în Lunea Sfântului Duh
În a doua zi de Rusalii, creștinii ortodocși sărbătoresc Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi. Se celebrează anual, la 50 de zile după Înviere. Există câteva obiceiuri și superstiții, de la care românii nu se abat.
Nu se culeg plante tămăduitoare, timp de nouă săptămâni de la Duminica Rusaliilor.
Nu se fac călătorii departe de casă și nu se suie în pomi sau locuri înalte. Dacă vreunul se încumetă trebuie să poarte pelin în sân sau la brâu pentru a fi feriți de mânia ielelor.
Cei care urmează să se căsătorească împletesc coronițe din flori de câmp sau spice de grâu pe care le vor purta în ziua cununiei.
Trebuie evitate certurile pentru a nu atrage ielele.
Frunzele și ramurile de tei protejează casele de fulgere și de duhuri rele
Cuvântul „Rusalii” derivă din cuvântul slav „rusalka”, rusalcele însemnând spiritele rele ale apei, nimfe, demoni de apă. Aceștia erau sărbătoriți pentru a fi îmbunați în prima săptămână a lunii iunie.
Numele de Sânziene provine de la zeița romană Santa Diana, patroana vânătorilor și a pădurilor. Totuși, Sânzienele sunt cunoscute și sub alte nume precum: Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele. Semnificația acestei sărbători este una a iubirii și a fertilității. În credința populară, Sânzienele erau considerate a fi femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, divinități nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om. În credința populară, spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Dar ele pot deveni și forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu „lanțul Sânzienelor”, pot stârni din senin și vijelii, pot aduce grindina, lăsând câmpul fără de rod și florile fără de leac.
Despre Sânziene se spune că intensifică parfumul florilor, măresc puterea tămăduitoare a plantelor de leac. În plus, apără copiii de boli, cresc bobul grâului, sporesc rodul pământului, alungă grindina. Tot ele înmulțesc păsările cerului, aduc femeilor prunci frumoși, iar fetelor mari, ursitul. Gospodarii încearcă să afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sânziene. În seara din ajunul sărbătorii agață cununi de Sânziene la colțul casei orientat către răsărit și dacă, a doua zi, în coronițe este prins păr de la anumite animale sau puf/ pene de la păsări consideră că anul va fi bun mai ales pentru acestea.
Lăcrimioara ZOTA















