Toți copiii școlari din Pirita vor ieși la tradiționalul săniuș - 35 minute în urmă
În ciuda vremurilor moderne, cântecul, jocul și portul tradițional maramureșean sunt duse mai departe cu drag și respect - 49 minute în urmă
Elevii sunt invitați să se înscrie la cea de-a IV-a ediție a Proiectului Eparhial Cultural-Teologic „Mihai Eminescu – poet român al rugăciunii și meditației” - 1 oră în urmă
Fotograful maramureșean Ilie Tudorel vernisează la Madrid expoziția „Comorile României” - 5 ore în urmă
PS Timotei Sătmăreanul a slujit în această duminică la Mănăstirea Măriuș - 7 ore în urmă
Rezultate bune obținute de Academia de Şah Maramureş la Nyíregyháza - 8 ore în urmă
Cum va fi marcată Ziua Culturii Naționale la Muzeul Satului din Baia Mare - 9 ore în urmă
În Baia Mare se organizează un atelier practic de literație pentru învățători și educatori - 9 ore în urmă
Tradiție și culoare: Sighetu Marmației a găzduit a XXXII-a ediție a Festivalului Internațional de Colinde, Datini și Obiceiuri de Iarnă la Ucraineni - 10 ore în urmă
Maramureșencele Nicola Codrea și Sara Sitar, vicecampioane naționale la categoria U14 dublu fete la Campionatele Naționale Individuale Indoor - 11 ore în urmă
Ce nu e bine să facem de Sânziene sau în Lunea Sfântului Duh
În a doua zi de Rusalii, creștinii ortodocși sărbătoresc Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi. Se celebrează anual, la 50 de zile după Înviere. Există câteva obiceiuri și superstiții, de la care românii nu se abat.
Nu se culeg plante tămăduitoare, timp de nouă săptămâni de la Duminica Rusaliilor.
Nu se fac călătorii departe de casă și nu se suie în pomi sau locuri înalte. Dacă vreunul se încumetă trebuie să poarte pelin în sân sau la brâu pentru a fi feriți de mânia ielelor.
Cei care urmează să se căsătorească împletesc coronițe din flori de câmp sau spice de grâu pe care le vor purta în ziua cununiei.
Trebuie evitate certurile pentru a nu atrage ielele.
Frunzele și ramurile de tei protejează casele de fulgere și de duhuri rele
Cuvântul „Rusalii” derivă din cuvântul slav „rusalka”, rusalcele însemnând spiritele rele ale apei, nimfe, demoni de apă. Aceștia erau sărbătoriți pentru a fi îmbunați în prima săptămână a lunii iunie.
Numele de Sânziene provine de la zeița romană Santa Diana, patroana vânătorilor și a pădurilor. Totuși, Sânzienele sunt cunoscute și sub alte nume precum: Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele. Semnificația acestei sărbători este una a iubirii și a fertilității. În credința populară, Sânzienele erau considerate a fi femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, divinități nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om. În credința populară, spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Dar ele pot deveni și forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu „lanțul Sânzienelor”, pot stârni din senin și vijelii, pot aduce grindina, lăsând câmpul fără de rod și florile fără de leac.
Despre Sânziene se spune că intensifică parfumul florilor, măresc puterea tămăduitoare a plantelor de leac. În plus, apără copiii de boli, cresc bobul grâului, sporesc rodul pământului, alungă grindina. Tot ele înmulțesc păsările cerului, aduc femeilor prunci frumoși, iar fetelor mari, ursitul. Gospodarii încearcă să afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sânziene. În seara din ajunul sărbătorii agață cununi de Sânziene la colțul casei orientat către răsărit și dacă, a doua zi, în coronițe este prins păr de la anumite animale sau puf/ pene de la păsări consideră că anul va fi bun mai ales pentru acestea.
Lăcrimioara ZOTA