Share
21 mai – Sfinții Împărați Constantin și Elena; unde liturghisesc și predică ierarhii Maramureșului și Sătmarului

21 mai – Sfinții Împărați Constantin și Elena; unde liturghisesc și predică ierarhii Maramureșului și Sătmarului

Biserica Ortodoxă îi praznuiește pe 21 mai pe Sfinții Împărați Constantin și, mama sa, Elena.

Potrivit creștinortodox.ro, Constantin cel Mare s-a născut în orașul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman după invingerea lui Maxentiu și a lui Liciniu. Potrivit mărturiilor lui Eusebiu și Lactantiu, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a văzut pe cer ziua în amiaza mare o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscripția: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui).

Noaptea, în timpul somnului, i se descoperă Hristos cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaților. Dând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor în lupta cu Maxentiu.  Cea mai însemnată realizare a împăratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creștinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Însa, el va deveni religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare (379-395).

Dupaă Edictul din 313, împaratul scutește Biserica de impozite, îi acordă dreptul de a primi donații și le dă episcopilor dreptul să judece pe cei ce nu doreau să fie judecați după legile statului. Va înlătura din legile penale pedepsele contrare spiritului creștinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roșu).

Împaratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde, după lungi dezbateri, învățătura lui Arie a fost condamnată si s-a adoptat formula ca Fiul lui Dumnezeu este de o ființă cu Tatăl și deci din veci cu El. La sinod au fost alcătuite și primele 7 articole ale Simbolului de credință (Crezul), a fost fixată data Paștilor (prima duminică după luna plină, după echinocțiul de primăvară) și s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.

Sfântul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) în Nicomidia și a fost înmormântat în biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia. În anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la îndemnul împăratului Dioclețian, divorțează de împărăteasa Elena. Aceasta nu se recăsătorește, ci trăiește departe de atenția publică, dar aproape de fiul său. A reușit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos.

Potrivit tradiției, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea și a înălțat-o în fața mulțimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sărbătoarea Înalțării Sfintei Cruci în calendarul creștin.

Împărateasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte sfinte locașuri.

Cu acest prilej, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, liturghisește și predică la Paraclisul Episcopal „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Baia Mare, iar Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu vicar, se va afla la Mănăstirea „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Budești, cu ocazia hramului.

Lasă un comentariu