Share
Psiholog Psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Sfaturi despre tineri pentru părinți și importanța unei relații sănătoase! Iată un ghid de bună practică!

Psiholog Psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Sfaturi despre tineri pentru părinți și importanța unei relații sănătoase! Iată un ghid de bună practică!

Psiholog Psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Sfaturi despre tineri pentru părinți și importanța unei relații sănătoase! Iată un ghid de bună practică!

Când vine vorba de adolescenți și cum să reacționăm noi, părinții… nu e întodeauna simplu. Felul în care se comportă, vorbește despre nevoia lui de independență față de voi. În primul rând, nu le place să fie tratați ca niște copii. Nu uitați că încă creierul lor e în dezvoltare și nu-și pot controla mereu limbajul și nici trupul.

Încercați să le ascultați punctul de vedere! Lăsați-i să vorbească, să termine ce are/au de spus, nu-l/i întrerupeți cu fraze de gen: ”- Pe vremea mea….” sau “ eu, dacă aș fi comentat, primeam două palme”, etc. Faceți bine și nu îl criticați sau nu-l/nu-i luați peste picior. Îl și îi ajută mult mai mult să îi sau le puneți întrebări prin care își poate sau pot pune în valoare argumentele. Măsurați-vă cuvintele!!! Pfai!

Am atâtea cazuri de adolescenți cu părinți care își umilesc copiii. Foarte multe fete cu tați absurzi. Fetele au nevoie de un model masculin frumos. Bărbatul pe care și-l vor alege, în proporție de peste 80%, va fi după modelul patern. Dacă tata e abuzator (abuzul nu înseamnă doar bătaie, înseamnă și manipulare psihică, manipulare prin vinovăție, rușine, frică, control etc), nu se mai simt în siguranță. El e bărbatul ce ar trebui să le facă să se simtă protejate, în siguranță, iubite, acceptate. Am tinere care suferă de depresie și când cauți în istoric găsești un tată care este nemulțumit”- nu vezi ce burtă ai, ești grasă, nimeni nu o să se uite la tine”, “ nu ești în stare de nimic”, “ trebuie să fii șefă de promoție”.  Alte situații în care copiii au depresie sau atacuri de panică și nu sunt crezuți sau dacă îi trimit la psiholog îi fac să se simtă vinovați. Nu vreau să zic ce trăiesc toți copiii cu părinți alcoolici, cu părinți ce sunt în divorț, dar uită în meciurile lor de copii și-i fac minge de ping-pong până ajung să facă pe ei deși au depășit acea vârstă, dezvoltă elemente psihotice, depresie, anxietăți, comportament adictiv.

E o vârstă extrem de sensibilă, aveți grijă de ei. În fine, găsesc mame care dorm cu băieții în pat la 16 ani, care le fac toaleta la 15 ani. Nuuu! Nu e ok. Aici e vorba despre dependențe psihice. Cereți ajutor! Pe de altă parte, avem adolescenți care nu comunică, nu știu efectiv să facă asta. Mulți au fost crescuți de părinți hiperprotectivi sau fanatici religios sau pur simplu i-au lăsat fără control pe tehnologie. Aceștia și-au construit un sine virtual și în sinele real nu mai știu comunica. Să nu uităm că post-pandemie avem o creștere foarte mare a depresiilor și a bolilor psihice în rândul lor.

Trebuie să știți că oricum, odată cu trecerea copilăriei ei își pierd capacitatea de comunicare. Așa că, atunci când vorbesc o fac rar, ascultați-i activ. Mai ușor cu reproșurile și nu vă zgârciți la complimente!

Are enormă nevoie să știe că aveți încredere în el sau ea! Dacă voi îi oferiți asta, o să aibă la rândul lui încredere. Însoțiți-l pe adolescent în experiențe în care s-ar putea simți mândru. Învățați-l să trăiască situațiile stresante în plan mental, luând în considerare toate posibilitățile. Ajutați-l să-și seteze obiective, unde i-ar plăcea să ajungă ca să se simtă mai încrezător în el. Să le pună chiar și pe hârtie. Chiar un sport de contact îl poate ajuta. În general, faceți bine și îndreptați-l spre sport de mic. Oferiți-le “momente de glorie”. Adică, acele reușite sportive, promovarea bacului, a unui examen sau test greu. Faptul că e de la sine înțeles că a luat o notă mare fără să apreciez efortul… nu e chiar cel mai potrivit. Poate a cântat într-un mediu de oameni la un instrument, a ajutat ca voluntar animalele de la adăpost etc. Sunt momente de glorie pentru ei. Știți ce important e? În acest fel nu vor mai simți să-și “riște pielea” așa mult. Nu vor mai dori să iasă în mod negativ în evidență. Responsabilizați-i! Când își asumă riscuri înseamnă că vor să fie egali cu adulții. Deci, limitați asumarea riscurilor făcând cele de mai sus.

Psiholog Psihoterapeut CECILIA ARDUSĂTAN

*Notă – Ținând cont că vinerea viitoare este Sărbătoarea Castanelor, episodul următor al rubricii noastre va fi dedicat tinerilor și festivalurilor și va fi publicat joi, 22 septembrie


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.


Lasă un comentariu