19 decembrie 2013 – La Baia Mare fost inaugurat Atelierul Memorial Gheza Vida - 2 ore în urmă
Două intervenții ale salvamontiștilor maramureșeni în ultimele 24 de ore - 5 ore în urmă
Moș Crăciun, pompierii și dilema de la ISU - 6 ore în urmă
România achită o datorie veche de peste 30 de ani către Statele Unite - 6 ore în urmă
Daruri de la jandarmi pentru copiii unei case de tip familial din Baia Mare - 7 ore în urmă
Jandarmii în vizită la Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” din Baia Mare - 7 ore în urmă
Revoluția Română, 18 decembrie 1989, Timișoara: Ziua tinerilor secerați de gloanțe pe treptele Catedralei - 8 ore în urmă
CS Minaur joacă în deplasare ultimul meci din acest an - 9 ore în urmă
Dansatorii maramureșeni Luca Mădăras Aluaș – Hannah Gomboș, pe prima treaptă a podiumului la Campionatul Național de Clase al României şi la Cupa Mystic - 9 ore în urmă
„Colindăm în Țara Codrului”: Spectacol de colinde la Asuaju de Sus - 9 ore în urmă
Psiholog Psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Îndemn de viață pentru părinți cu privire la binele copilului! Depresia la tineri, indicații de sănătate!
Psiholog Psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Îndemn de viață pentru părinți cu privire la binele copilului! Depresia la tineri, indicații de sănătate!
Din păcate, mă confrunt cu acestă problemă în cabinet destul de des și pot spune că, tot din păcate, nu prea găsesc suportul părinților. De multe ori, ei au impresia că sunt mofturi și figuri. Amintesc de depresia majoră (care este foarte periculoasă). Episodul depresiv major durează aproximativ 7-9 luni, majoritatea adolescenților însănătoșindu-se după un an (cam 80%), dar 10% continuă să rămână deprimați. Aici, gravitatea este asociată cu vechimea, cu alte tulburări asociate, cu mediul de viață și cu unele probleme endocrine. Din păcate, aproximativ 50% din ei recidivează.
Pe lângă alte probleme de adaptare socială și scolară, riscul de sinucidere este mare. Sinuciderea este pe cale să devină prima cauză a mortalității tinerilor, înaintea accidentelor de mașină. Tentativa de suicid sau sinuciderea unui adolescent este în principiu o alegere individuală, dar și un gest social care pune multe semne de întrebare referitoare la mediul în care trăiește acel copil sau tânăr. Această idee a morții face parte din gândurile care îl preocupă pe adolescent. Devine preocupat de sensul vieții, majoritatea se gândește la moarte, însă nu toți se gândesc să se omoare. În ultimele decenii, în care ne-am mai civilizat, clinicianul D. Marcelli, în lucrarea sa, „Depresie și tentative de suicid la adolescență” trage un semnal de alarmă, afirmând: „copiii sunt crescuți în ideea că propriul corp le aparține și că nimeni altcineva nu are drept asupra lui. Dar cine este acest proprietar? Sinele? Lipsa a ceea ce se cheamă self-esteem este un factor de risc major pentru tentativa de suicid la adolescent”.
Cultura și credințele în care sunt crescuți trebuie să ne dea de gândit. S-a constatat că acei copii ai căror părinți sunt deprimați, mai ales mama, au un risc mai mare de ideație suicidară. Alți factori de risc sunt: lipsa de susținere în interiorul familiei; critica îndreptată impotriva lui (nu faci nimic, toată ziua stai în pat, nu o să reușești, ceilalți pot mai mult, nu te duci la biserică, nu te rogi suficient etc); conflicte în familie și mediu tensionat; părinți care au avut tentative de suicid sau chiar sinucidere; vulnerabilitatea biologică din familie (cazuri de boală psihică, sinucidere); decesul unui părinte; abuz sexual; calitatea relațiilor familiale (dacă sunt satisfăcătoare sau nu, dacă adolescentul se simte singur etc); copii ai căror părinți sunt plecați în străinătate; rupturi sentimentale; probleme școlare etc. Depresia ar putea fi cel mai mare ucigaș de pe pământ. Studiile arată că incidența ei este în creștere în țările dezvoltate, mai ales la copii. O mulțime de persoane stau și rabdă chinuri cumplite în condițiile în care există tratamente farmacologice și psihoterapeutice. Depresia emite acea stare de iminență paralizantă. Ceea ce se întâmplă în depresie este oribil. De aceea, atrag atenția celor care au copii cu astfel de stări că nu sunt mofturi, că nu din cauza lipsei de mers la biserică sau a prea puținei rugăciuni se ajunge aici. Am amintit acest lucru pentru că am avut la un moment dat în terapie un tânăr adolescent care la 14 ani a avut depresie și membrii familiei i-au spus că dacă demonstrează că se roagă mai mult atunci îl vor duce la un preot psiholog. Cum bietul copil nu s-a ridicat la așteptările „aiuritoare” ale familiei, a fost lasat în această stare încă 5 ani… el nu a demonstrat că merită acest lucru.
Vă puteți imagina în ce stare de cronicizare a intrat acest copil? Rugăciunea este complementară, dar tu ca părinte responsabil nu poți condiționa sanătatea copilului tău de acest lucru. Un alt caz pe care l-am avut, a fost o tânără de 16 ani, cu diagnostic greșit de tulburare emoțională dat de psihiatru. Fata era în plin episod psihotic. Și pe aceasta, mama a vrut să o ducă la preot să i se citească slujbe și să o ducă la homeopat. Înțelegeți oameni buni, că boala psihică se tratează cu doctori, medicamente și psihoterapie. E adevărat că rugăciunea, alimentația, sportul și alte terapii complementare ajută. Aceste lucruri le facem pe lângă tratamentul dat de medic și psiholog. În aceste cazuri grave și acute trebuie intervenit prompt. Depresia e cancerul sufletului. Dacă copilul tău ar avea cancer, te-ai da de ceasul morții să-l faci bine, nu? Ei bine, DEPRESIA E CANCERUL SUFLETULUI… Dacă nu-l vezi nu înseamnă că nu există.
Psiholog Psihoterapeut CECILIA ARDUSĂTAN
Colaboratoarea noastră este activă permanent pe rețelele de socializare: Facebook (este pe contul personal: Cabinet individual de psihologie clinică şi psihoterapie Ardusătan Cecilia), Instagram (ardus.cecilia), TikTok (Ardus Cecilia), Youtube (Mind Fitness with Cecilia). Dați like, share, subscribe!
*Notă – rubrica este una săptămânală, așadar vă rugăm să ne semnalați care ar fi temele pe care le-ați dori abordate!
















