Baia Mare găzduiește prima ediție a Festivalului „Orașul Talentelor”: Înscrierile sunt deschise până în 12 iulie - 1 oră în urmă
Ansamblul Folcloric Național „Transilvania”, în aplauzele publicului la cea de-a XV-a ediție a Sărbătorii Sânpetrului de pe Valea Rebrei - 1 oră în urmă
Concert extraordinar susținut de Paula Hriscu la Șomcuta Mare - 2 ore în urmă
Persoanele vârstnice vulnerabile din Țara Lăpușului vor beneficia de servicii de îngrijire la domiciliu - 2 ore în urmă
Cum învață un începător să parieze corect? - 2 ore în urmă
15 tineri polițiști își încep activitatea în Maramureș - 2 ore în urmă
Băimăreanca Lia Ciutac, premiată cu Trofeul Categoriei la Festivalul Internațional de Interpretare Muzicală „Ursulețul de Aur” - 2 ore în urmă
Echipamentele medicale noi la Spitalul Județean Baia Mare sunt instalate și puse în funcțiune - 3 ore în urmă
Sport și colegialitate la Penitenciarul Baia Mare, de Ziua Personalului din Sistemul Penitenciar - 4 ore în urmă
Școala Gimnazială „Laurențiu Ulici” Rona de Jos, dotată cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale moderne - 4 ore în urmă
PS Iustin: „Să ne purtăm cu multă demnitate și mândrie nepăcătoasă portul nostru popular maramureșean care este unic, frumos și nobil”
Sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, respectiv la 12 mai 2024, Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România a fost instituită prin Legea 102/2015.
Marcarea acestei zile are rolul de a promova portul popular românesc, de a evidenţia valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone.

Iată ce spune Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului despre portul popular: „Să ne purtăm cu multă demnitate și mândrie nepăcătoasă portul nostru popular maramureșean care este unic, frumos și nobil. Costumul popular are un mare grad de sacralitate datorat modului în care se confecționează prin muncă și genialitatea mamelor și bunicelor. Ele se roagă, doinesc și cântă în timp ce torc, țes, brodează și crează fiecare exemplar în parte. Astfel, costumul care rezulta în urma acestui „adevărat act artistic” este asemănător veșmintelor sfințite ale slujitorilor Bisericii lui Hristos. Purtat în duminici și sărbători la Sfânta Liturghie și la toate evenimentele importante ale comunității, constituie parte a identității maramureșeanului, care, înveșmântat în acest costum devine un om nobil.
Fiecare zonă etnofolclorică are un specific al sau în ceea ce privește portul popular, încât reginele și principesele României erau fericite să îmbrace straiele frumoase și valoroase ale româncelor. Este o datorie tot atât de sfântă, păstrarea și îmbrăcarea portului precum cea a păstrării credinței ortodoxe strămoșești. Ceea ce este credința pentru suflet ca haină a păstrării cu fidelitate a credinței strămoșești, este costumul popular pentru trup, înveșmântându-l și dăruindu-i unicitate și noblețe.
Să iubim fără măsură, să păstrăm cu sfințenie și să promovam și să purtam cu mândrie sfântă portul nostru popular din generație în generație și să-l lăsăm moștenire celor ce vin după noi ca o comoară unică și inestimabilă! Credința, limba, portul ,neamul și pământul strămoșesc sunt „moștenire sacră” și nu se abandonează, nu se înstrăinează și nu se vând niciodată!”.















