Prima sâmbătă din luna noiembrie, anul acesta în 2 noiembrie, este trecută în calendar ca Sâmbăta Moșilor de toamnă. Cuvântul „moși” vine de la „strămoși” și îi cuprinde pe toți înaintașii noștri trecuți la cele veșnice.
Din punctul de vedere al credinței noastre ortodoxe, Sfânta Biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo „adormiți”, termen care are înțelesul de stare, din care te poți trezi, adică ca dintr-un somn. Ea nu vorbește de „trecere într-o stare de neființă”, ci de trecere dintr-un mod de existență în alt mod de existență!
Mântuitorul a spus: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”. Ce înseamnă acest lucru? Că nu sunt mai multe căi, mai multe adevăruri sau mai multe vieți! Chiar Mântuitorul îi va dărui cuvântului „adormit”, înțelesul care îl asociază cu Învierea. Atunci când Fiul lui Dumnezeu ajunge în casa lui Iair, mai marele sinagogii, a cărui fiică de numai 12 ani, de abia murise, spune: „Nu plângeți; n-a murit, ci doarme!”
Moșii de toamnă reprezintă una dintre cele mai importante sărbători dedicate pomenirii celor adormiți dintr-un neam, având o semnificație profundă în tradiția ortodoxă.
Dacă din motive extrem de importante nu putem fi prezenți la slujbele de pomenire, atunci să rugăm pe cineva, o rudă, un prieten, un vecin, ca să ducă pomelnicul nostru la Altar și să aprindă măcar o lumânare în numele celor adormiți! Acea lumânare poate fi picătura de apă care să le stropească arșița focului, dacă cei adormiți au fost trimiși în locul cel rău. Nu știm, dar e mai bine să prevenim!
Dragilor, pomeniți-vă pe toți cei dragi, oferiți de pomană celor nevoiași, dați un bănuț celor sărmani, îmbrăcați un copil, ajutați un bătrân, toate făcându-le, în numele celor adormiți! Pomeniți pe toți cei adormiți, pentru că ei au nevoie de rugăciunile noastre, chiar și pe cei pe care nu are cine să îi pomenească!
La noi, în Moldova, este o vorbă frumoasă care se rostește de cel care primește de pomană: „să trăiți să-i pomeniți!”. Adică această pomenire continuă toată viața, nu se oprește la sorocul de 7 ani, ci atât timp cât Dumnezeu ne ține în viață! Acest lucru înseamnă iubire, recunoștință si prețuire, pentru înaintașii noștri!
Doamne, odihnește-i pe toți cei adormiți în Împărăția Ta, căci și ei sunt lucrarea și zidirea mâinilor Tale! Amin!
Pr. Adrian DOBREANU
Citește și
Pr. Adrian Dobreanu: Hristos îi iubește pe copii și pe tineri! – Meditație la pericopa evanghelică a Învierii fiicei lui Iair
