Ziua Internațională a Populației Bătrâne a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) în decembrie 1990, prin Rezoluția 45/106. Scopul principal al acestei zile este de a promova conștientizarea asupra aspectelor legate de îmbătrânirea populației și de a aborda preocupările cu privire la sănătatea, bunăstarea și incluziunea persoanelor în vârstă. Alt scop este de a sensibiliza și de a educa oamenii cu privire la provocările cu care se confruntă persoanele în vârstă, precum și de a promova drepturile și bunăstarea lor. Se încearcă să se atragă atenția asupra nevoilor de sănătate, incluziune socială, siguranță financiară și participare activă în societate.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică mai arată faptul că singura categorie de vârstă care a înregistrat o creștere în România, în ultimii 10 ani, este categoria celor de peste 65 de ani. S-au înregistrat scăderi în cazul copiilor, dar și în cazul adulților din grupa 55-64 de ani. Între 2011 și 2021, numărul rezidenților din România cu vârsta de peste 65 de ani a crescut de la 16,1%, la 19,6%. Conform specialiștilor, o altă problemă cu care se confruntă România este migrația internațională.
În sufletul bătrânilor, acel loc unde dragostea purtată ne-a ținut de cald până am devenit adulți, este un gol mare, adânc ca o gaură neagră și mereu dureroasă. Nu vor mult. Vor doar puțin din timpul nostru. Uneori este suficient un telefon de maxim 5 minute în care să-i întrebăm ce fac. Atât! Alteori este suficient să trecem jumătate de oră pe la dânșii ca să mâncăm împreună, sau să le povestim ce se întâmplă cu noi. Bătrânii noștri își înghit lacrimile, încercând să rămână demni în tentativele lor de a ne fi folositori.
Lăcrimioara ZOTA
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
