O uriașă veste arheologică: În județul Maramureș acum avem primele dovezi ale locuirii, în peșteră, acum 5.000 de ani! Anunț făcut în premieră! (VIDEO ȘI FOTO)

O uriașă veste arheologică! În județul Maramureș acum avem primele dovezi ale locuirii, în peșteră, acum 5.000 de ani! Anunț făcut, în premieră, din Baia Mare!

Primele dovezi ale unei locuiri în peșteră acum 5000 de ani în Maramureș‼‼, arată reprezentanții Muzeului de Istorie și Arheologie din municipiul Baia Mare într-un comunicat de presă.

În perioada 24-30 noiembrie 2021, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Maramureș, a desfășurat prima campanie de săpături arheologice într-o peșteră din județul Maramureș, la Sălnița, peștera „Șura Dracului” (comuna Vima Mică, jud. Maramureș). Localitatea, parte integrantă a Țării Chioarului, este situată în sudul județului Maramureș, în Defileul sau Cheile Lăpușului. Primele săpături arheologice în zonă au fost organizate de muzeul băimărean în anii 2019-2020, în apropierea peșterii, pe dealul „Custura Cetățelei”. Aici, în zona fortificației medievale, au fost descoperite, în cele trei secțiuni trasate, materiale arheologice (fragmente ceramice, oase de animale, câteva piese și unelte din fier) aparținând Eneoliticului (cultura Coțofeni, 3.500-2.500 a.Chr.), Epocii Târzii a Bronzului (a doua jumătate a mileniului II a.Chr.) și perioadei medievale (sec. XIII-XIV p.Chr.). Un raport preliminar a fost publicat în revista „Vatra Chioreană – Revista Țării Chioarului” (nr. 13, anul XIV, 2019).

Locul este menționat de Josef Kádár, în 1903, în monografia „Szolnok Dobokavármegye monographiája” cu toponimele „Csetecze” (Ceteţe) și „Cseteczele dealu”(Dealu Ceteţele). Pe șaua de legătură dintre „Custura Cetăţelei” și „Cetățea”, István Ferenczi a descoperit, la finalul anilor ´60 ai secolului trecut, câteva fragmente ceramice mărunte, cu pietricele de cuarț în compoziție, apreciate ca fiind preistorice. Peștera „Șura Dracului” (cu o lungime de 16 m și un portal larg de 5 m și înalt de 6 m) se află situată sub această șa de legătură, pe partea nordică a ei, foarte aproape de râul Lăpuș. Cercetările din acest an de la „Șura Dracului” și-au propus și au realizat o evaluare de teren prin efectuarea unui sondaj arheologic pentru stabilirea unei eventuale stratigrafii și confirmarea unor urme arheologice în acest punct. Au fost descoperite numeroase fragmente ceramice aparținând Culturii Coțofeni și oase de animale, fapt care arată o locuire, chiar și temporară, în acest loc. Finanțarea necesară cercetării arheologice a fost asigurată din bugetul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, iar colectivul de cercetare a fost alcătuit din dr. Marius Ardeleanu, dr. Dan Pop și Zamfir Șomcutean (Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș), Daria Dobrochna Dabal (MA, MCIfA Marea Britanie), dr. Tudor Tămaș (Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie și Geologie), Dragoș Conțiu (Clubul de Speologie Montana Baia Mare), Vlad Murgu (masterand Arheologie și studii clasice, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca), Trif-Dan Mihai (student, Universitatea din București) și Ștefan Paal (student Arheologie, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca). Dorim să mulțumim gazdelor Delia și Viorel Coroian, pentru posibilitatea organizării bazei arheologice pe terenul Pensiunii Marissandra din Răzoare.

Având în vedere importanţa acestor descoperiri pentru istoria Maramureșului, echipa de cercetare de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș intenţionează să continue cercetările arheologice la Sălniţa, atât la „Custura Cetăţelei”, cât și în „Peștera Șura Dracului”, pentru culegerea și documentarea de informaţii privind condiţiile şi modul de locuire în zona râului Lăpuş în diverse epoci istorice, arată reprezentanții Muzeului de Istorie și Arheologie (text – M.Ardeleanu, foto și video – M. Ardeleanu, D. Conțiu, T. Tămaș, Z. Șomcutean). Vezi Video AICI!

C.Ț.