Meșteri populari din Maramureș vor fi prezenți la Festivalul Tradițiilor Românești din Chișinău - 1 oră în urmă
18 mai: Ziua Internațională a Muzeelor - 2 ore în urmă
Noi sancțiuni pentru șoferii prinși băuți sau drogați la volan - 3 ore în urmă
Două cutremure slabe s-au înregistrat în județul Maramureș - 3 ore în urmă
În Fărcașa se organziează prima ediție a turneului de tenis de masă - 3 ore în urmă
Maramureșeanul câștigător al Cupei cu Corvinul Hunedoara se transferă la Sepsi - 4 ore în urmă
A XX-a ediție a Festivalului Internațional de Cântece și Jocuri Populare din Strâmtura are loc duminică - 4 ore în urmă
Micii producători, taxați pentru transportul propriilor produse la piață - 4 ore în urmă
Zilele Internaționale ale Producătorilor, la Sala Sporturilor - 5 ore în urmă
Trei eleve de la Colegiul „Mihai Eminescu” Baia Mare au fost premiate la Olimpiada Națională de Religie – Cultul Ortodox - 5 ore în urmă
Norul de poluanți generat de vulcanul din La Palma ajunge în România. Intră pe la Timișoara și până luni seară se extinde în toată țara
Vulcanul din La Palma generează un nor de poluanți care ajunge în România duminică. Norul toxic va intra în țară prin vest, pe la Timișoara, și se va întinde peste toată țara până luni seară. Așadar, România va fi sub norul de particule și compuși chimici rezultați din acea zonă, a declarat la Digi24, Silviu Gurlui, profesor la Facultatea de Fizică.
O cantitate mare de dioxid de sulf este injectată spre Europa. Dioxidul de sulf aduce poluare suplimentară, o potențială răcire a solului și compuși chimici secundari (acizi, sulfați, etc) care sunt aduși la sol prin precipitare, precipitații și influențează concentrația ozonului, a explicat profesorul de fizică.
„Modelele sunt în evoluție. Acum, pare că norul de dioxid de sulf intră în România, prin vest, pe la Timișoara și se va întinde peste toată țară până luni seară, dacă nu apar alte evoluții. Așadar, timp de două zile ar putea fi deasupra țării. România poate fi sub norul de particule și compuși chimici rezultați din acea zonă.
Aceste efect e posibil să fie mult mai important pe termen lung prin procesele care au loc la înălțimi foarte mari în timp, pot apărea compuși chimici secundari și de modificare măcar locală a acestor proprietăți legate de aerosolii din atmosferă la înălțimi foarte mari, care produc efecte pe termen lung legate de climă”, a declarat Silviu Gurlui.
Ar fi indicat că persoanele care stau afară, mai ales în zona de vest, să poarte mască, deoarece sunt condiții pentru o poluare mai mare, spus profesorul de fizică.
Erupția vulcanului din La Palma devine din ce în ce mai periculoasă, la aproape o săptămână după ce a început. Conul principal s-a rupt și s-a format un alt curs de lavă, care se mișcă mai repede, pe o altă parte a muntelui. De asemenea, a apărut și o nouă fisură din care ies gaze toxice și fum.
„Este un fenomen extrem de violent, care după primele estimări și după modelele dezvoltate în prezent, pare că ar putea să se întindă măcar pentru două-trei luni de acum înainte. Fenomenul a fost precedat de foarte multe cutremure, a fost prevăzut, iar populația a putut fi avertizată. Pagubele sunt enorme.
În aer au fost împrăștiate cantități foarte mari de cenușă, dar și de alte gaze toxice care afectează calitatea aerului. Au fost împrăștiate în atmosferă clor, brom, care pot interacționa cu compuși din atmosferă și să scadă destul de mult stratul de ozon la înălțimi foarte mari. Se presupune că dacă vulcanii ar avea forță foarte mare, vom vedea dacă va fi cazul și acum, s-ar putea diminua cantitatea de ozon cu câteva procente.
Oxidul de sulf ridicat în atmosferă la înălțime, alți compuși formează acizi, ceea ce e important pentru climă și pentru oameni. Compuși secundari rezultați după interacțiunile cu compușii primari din atmosferă se comportă ca un ecran și împiedică razele solare să pătrundă mai adânc spre pământ, creează un efect de răcire”, a adăugat Silviu Gurlui.
Între timp, aeroportul din La Palma s-a închis, așa că turiștii care trebuiau să plece s-au dus la feriboturi.
Niciun om nu a fost rănit, dar pagubele materiale sunt semnificative – peste 400 de clădiri au fost distruse, iar 190 de hectare de teren au fost arse.