Silvia Pavel din Săcălășeni, distinsă cu Diploma Anului Omagial pentru cei 40 de ani dedicați în slujba cântării bisericești - 2 ore în urmă
Elev de la Școala Gimnazială nr. 18 Baia Mare, locul I la Olimpiada Națională a Sportului Școlar la șah - 2 ore în urmă
Tradiție și spiritualitate la a II-a ediție a Concertului de Pricesne de la Inău - 2 ore în urmă
2,5 hectare afectate de un incendiu de vegetație uscată în Rozavlea - 3 ore în urmă
În localitatea maramureșeană Fântânele va avea loc un concert înălțător de pricesne - 4 ore în urmă
Incendiu de vegetație în Baia Mare, într-o zonă cu acces dificil - 5 ore în urmă
Final Four-ul Cupei României la handbal masculin se va desfășura la Timișoara - 6 ore în urmă
Concertul extraordinar „Reîntoarcere” – solist Grigore Leșe – va deschide stagiunea „Maramureș în Armonii Clasice” - 6 ore în urmă
O poveste reală despre frică, război și libertate - 7 ore în urmă
Gospodărie cuprinsă de flăcări în Șurdești - 8 ore în urmă
Norul de poluanți generat de vulcanul din La Palma ajunge în România. Intră pe la Timișoara și până luni seară se extinde în toată țara
Vulcanul din La Palma generează un nor de poluanți care ajunge în România duminică. Norul toxic va intra în țară prin vest, pe la Timișoara, și se va întinde peste toată țara până luni seară. Așadar, România va fi sub norul de particule și compuși chimici rezultați din acea zonă, a declarat la Digi24, Silviu Gurlui, profesor la Facultatea de Fizică.
O cantitate mare de dioxid de sulf este injectată spre Europa. Dioxidul de sulf aduce poluare suplimentară, o potențială răcire a solului și compuși chimici secundari (acizi, sulfați, etc) care sunt aduși la sol prin precipitare, precipitații și influențează concentrația ozonului, a explicat profesorul de fizică.
„Modelele sunt în evoluție. Acum, pare că norul de dioxid de sulf intră în România, prin vest, pe la Timișoara și se va întinde peste toată țară până luni seară, dacă nu apar alte evoluții. Așadar, timp de două zile ar putea fi deasupra țării. România poate fi sub norul de particule și compuși chimici rezultați din acea zonă.
Aceste efect e posibil să fie mult mai important pe termen lung prin procesele care au loc la înălțimi foarte mari în timp, pot apărea compuși chimici secundari și de modificare măcar locală a acestor proprietăți legate de aerosolii din atmosferă la înălțimi foarte mari, care produc efecte pe termen lung legate de climă”, a declarat Silviu Gurlui.
Ar fi indicat că persoanele care stau afară, mai ales în zona de vest, să poarte mască, deoarece sunt condiții pentru o poluare mai mare, spus profesorul de fizică.
Erupția vulcanului din La Palma devine din ce în ce mai periculoasă, la aproape o săptămână după ce a început. Conul principal s-a rupt și s-a format un alt curs de lavă, care se mișcă mai repede, pe o altă parte a muntelui. De asemenea, a apărut și o nouă fisură din care ies gaze toxice și fum.
„Este un fenomen extrem de violent, care după primele estimări și după modelele dezvoltate în prezent, pare că ar putea să se întindă măcar pentru două-trei luni de acum înainte. Fenomenul a fost precedat de foarte multe cutremure, a fost prevăzut, iar populația a putut fi avertizată. Pagubele sunt enorme.
În aer au fost împrăștiate cantități foarte mari de cenușă, dar și de alte gaze toxice care afectează calitatea aerului. Au fost împrăștiate în atmosferă clor, brom, care pot interacționa cu compuși din atmosferă și să scadă destul de mult stratul de ozon la înălțimi foarte mari. Se presupune că dacă vulcanii ar avea forță foarte mare, vom vedea dacă va fi cazul și acum, s-ar putea diminua cantitatea de ozon cu câteva procente.
Oxidul de sulf ridicat în atmosferă la înălțime, alți compuși formează acizi, ceea ce e important pentru climă și pentru oameni. Compuși secundari rezultați după interacțiunile cu compușii primari din atmosferă se comportă ca un ecran și împiedică razele solare să pătrundă mai adânc spre pământ, creează un efect de răcire”, a adăugat Silviu Gurlui.
Între timp, aeroportul din La Palma s-a închis, așa că turiștii care trebuiau să plece s-au dus la feriboturi.
Niciun om nu a fost rănit, dar pagubele materiale sunt semnificative – peste 400 de clădiri au fost distruse, iar 190 de hectare de teren au fost arse.















