ITPF Sighet și Frontex, exercițiu comun de pregătire tactică - 1 oră în urmă
Seară dedicată reginei Maria și prezentare de carte – „Bunicul meu – Regele Mihai” - 1 oră în urmă
Acțiune a polițiștilor dedicată siguranței bicicliștilor și conducătorilor de trotinete electrice - 3 ore în urmă
Liceul Teoretic „Emil Racoviță” din Baia Mare a obținut calificativul „EXCELENT” în calitate de Eco-Școală - 4 ore în urmă
Conferința „Vreau să fiu antreprenor” a reunit sute de elevi de liceu, la Colegiul Economic „Nicolae Titulescu” Baia Mare - 4 ore în urmă
Proiectul european „MEDICUNITY” a reunit specialiști medicali din Maramureș și Ucraina, în cadrul unei noi sesiuni de instruire - 5 ore în urmă
Spitalele din România trec la un nou model de finanțare, mai eficient - 5 ore în urmă
Tudor Boboșan de la Colegiul Național „Dragoș Vodă” din Sighet, distins cu Premiul Special în cadrul Olimpiadei Naționale Interdisciplinare „Științele Pământului” - 6 ore în urmă
PS Părinte Iustin, în mijlocul credincioșilor din Satu Mare de Praznicul Înălțării Domnului – Ziua Eroilor și sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena - 6 ore în urmă
De la Marea Tethys la Lacul Albastru - 7 ore în urmă
Ursul și primarul – o poveste românească despre frică, putere și decizie
România are, potrivit unei estimări științifice de ultimă oră, între 10.419 și 12.770 de urși bruni. Este prima oară când o astfel de cifră este obținută nu prin observații ocazionale sau metode indirecte, ci printr-un studiu genetic complex, desfășurat la scară națională. Cercetarea a fost realizată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, într-un proiect considerat unic la nivel mondial prin amploarea sa.
Materialul genetic al animalelor a fost colectat din fonduri cinegetice, arii naturale și naționale protejate. Analizele de laborator s-au făcut cu aparatură de ultimă generație, iar rezultatele nu doar că stabilesc o estimare precisă a populației, dar au permis și împărțirea teritoriului României în patru tipuri de zone de management al urșilor:
– Zone prioritare pentru conservare;
– Zone de risc, unde conflictele cu oamenii sunt frecvente;
– Zone cu management durabil;
– Zone marginale.
Maramureșul se regăsește în cel puțin două dintre aceste categorii. Cu peste 12% din suprafață acoperită de arii naturale protejate, incluzând Parcul Natural Munții Maramureșului și Rezervația Piatra Rea, județul este cunoscut pentru densitatea mare de faună sălbatică, inclusiv urși bruni. De altfel, incidentele din ultimii ani, precum apariția urșilor în zonele locuite din Borșa, Vișeu sau Săliștea de Sus, confirmă statutul de „zonă de conflict” în anumite părți ale județului.
În paralel, autoritățile pregătesc modificări legislative. Ministerul Mediului propune eliminarea obligativității aplicării „intervenției graduale” în cazurile în care urșii ajung în zone locuite. Astfel, primarii vor putea decide direct dacă animalul trebuie alungat, relocat sau eliminat, fără pașii intermediari care, în practică, s-au dovedit ineficienți.
Pentru prima dată, România va dispune și de o platformă digitală națională, care va ajuta la monitorizarea în timp real a prezenței și migrației urșilor, oferind autorităților locale instrumente clare pentru intervenții rapide și informate.
Proiectul legislativ este în consultare publică, iar autoritățile susțin că noile măsuri vor ajuta la prevenirea atacurilor și la creșterea siguranței cetățenilor, fără a compromite conservarea speciei.
Vasile Petrovan















