19 decembrie 2013 – La Baia Mare fost inaugurat Atelierul Memorial Gheza Vida - 5 ore în urmă
Două intervenții ale salvamontiștilor maramureșeni în ultimele 24 de ore - 8 ore în urmă
Moș Crăciun, pompierii și dilema de la ISU - 9 ore în urmă
România achită o datorie veche de peste 30 de ani către Statele Unite - 9 ore în urmă
Daruri de la jandarmi pentru copiii unei case de tip familial din Baia Mare - 10 ore în urmă
Jandarmii în vizită la Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” din Baia Mare - 11 ore în urmă
Revoluția Română, 18 decembrie 1989, Timișoara: Ziua tinerilor secerați de gloanțe pe treptele Catedralei - 12 ore în urmă
CS Minaur joacă în deplasare ultimul meci din acest an - 12 ore în urmă
Dansatorii maramureșeni Luca Mădăras Aluaș – Hannah Gomboș, pe prima treaptă a podiumului la Campionatul Național de Clase al României şi la Cupa Mystic - 12 ore în urmă
„Colindăm în Țara Codrului”: Spectacol de colinde la Asuaju de Sus - 13 ore în urmă
Legenda berzei albe, aducătoare de noroc
Barza albă, cunoscută și drept cocostârcul alb, este o pasăre de dimensiune mare, ce poate fi văzută și pe teritoriul României. Atât la noi în țară, cât și în întreaga lume, barza este sursa multor povești și credințe populare.
Se spune că, pe vremea lui Ștefan, o armată numeroasă de tătari a asediat Cetatea Soroca timp de luni de zile. În așteptarea ajutorului oștii conduse de voievod, luptătorii din cetate, lipsiți de hrană și apă, își pierdeau pe zi ce trecea, puterile și speranța. În mod neașteptat, deasupra cetății și-au făcut apariția cârduri de berze albe, purtând în ciocuri ciorchini de struguri, pe care i-au lăsat să cadă în incinta citadelei. Boabele de struguri și ajutorul neprețuit al acestor zburătoare au sporit forțele și au ridicat moralul oștenilor, care au respins eroic atacurile invadatorilor până când oastea condusă de Ștefan cel Mare le-a venit în sprijin. De atunci, în semn de recunoștință, oamenii le ies în întâmpinare cu bucurie primăvara și îi petrec cu privirea toamna, la plecare. Cocostârcul alb a rămas emblema vinului moldovenesc și odată cu faima acestuia, e purtată dincolo de hotare și legenda acestor păsări aducătoare de noroc.
Vârsta berzelor poate să ajungă în captivitate şi la 30 de ani. În România, cea mai mare longevitate s-a înregistrat la o barza inelată, în 1960, în Delta Dunării, care a fost regăsită după 12 ani şi 6 luni în Tanzania. Este una dintre puţinele păsări mute. Totuşi, produce un clămpănit prin lovirea celor două maxilare. De obicei, perechea foloseşte mai mulţi ani la rând acelaşi cuib. Adeseori în pereţii exteriori ai cuibului se adăpostesc foarte multe perechi de vrăbii de câmp. Berzele se întorc la locurile lor de cuibărit pe la sfârşitul lui martie, începutul lui aprilie. De obicei, masculul soseşte primul, care ocupă imediat cuibul şi începe activitatea de renovare.
Lăcrimioara ZOTA
















