Senatul României a adoptat, cu 85 de voturi „pentru”, o propunere legislativă ce introduce sancțiuni penale pentru conducerea unui vehicul sub influența drogurilor sau a altor substanțe cu efecte psihoactive. Proiectul de lege fusese gândit inițial cu pedepse mai dure, însă în forma finală adoptată luni, sancțiunile rămân între 1 și 5 ani de închisoare, fiind eliminate propunerile de creștere a acestora la 2-7 ani.
Inițiativa a fost generată de numărul tot mai mare de șoferi depistați pozitiv la testele antidrog, în special în rândul tinerilor. Însă discuțiile s-au complicat rapid în momentul în care au fost identificate posibile efecte secundare ale legii asupra persoanelor care urmează tratamente medicale.
Controversa majoră a apărut în jurul medicamentelor care, deși legale și prescrise, pot da rezultate fals pozitive la DrugTest. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a intervenit în dezbatere, încercând să calmeze spiritele:
„Nu este vorba despre Nurofen sau ibuprofen. Acestea nu dau reacții pozitive. Dar există variante precum Nurofen Plus, care conțin codeină, o substanță capabilă să genereze un rezultat pozitiv la testele antidrog.”
Așadar, în centrul problemei nu este ibuprofenul, ci combinațiile acestuia cu opioide sau alte substanțe psihoactive care apar în compoziția unor medicamente comune.
Potrivit formei amendate a legii:
– Conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive va fi sancționată cu închisoare între 1 și 5 ani.
– Excepție: nu se pedepsește fapta dacă prezența substanțelor este rezultatul administrării de medicamente prescrise, doar dacă acestea au fost luate conform indicațiilor medicale, în doze terapeutice.
În lipsa unei expertize rapide și precise, însă, fiecare caz riscă să se transforme într-o situație de tip „cuvânt contra cuvânt”, iar autoritățile avertizează deja asupra riscului de abuzuri.
Senatorul PSD Robert Cazanciuc a explicat că legea simplifică procesul de tragere la răspundere a șoferilor care consumă droguri, eliminând necesitatea unei expertize suplimentare privind influența substanței asupra capacității de a conduce:
„Expertizele actuale sunt subiective, consumatoare de timp și pot duce la abuzuri sau chiar la acte de corupție. Vrem o procedură clară, obiectivă.”
Dezbaterile au scos la iveală și o nouă tendință: șoferii pozitivi la DrugTest invocă tot mai des utilizarea de medicamente, ca scuză pentru rezultatul testului. Fie că este o strategie de apărare, fie o realitate, fenomenul alimentează confuzia și neîncrederea în fiabilitatea testelor rapide utilizate de poliție.
Proiectul legislativ urmează să ajungă la Camera Deputaților, for decizional, care poate introduce noi amendamente sau poate ajusta termenele de implementare. Se vehiculează o perioadă de tranziție de 3-6 luni, în care autoritățile vor avea responsabilitatea să informeze clar publicul și să reglementeze distribuția medicamentelor care pot duce la sancțiuni penale.
Cu toate acestea, senatoarea USR Simona Spătaru a atras atenția că graba în procesul legislativ ar putea crea mai multe probleme decât rezolvă:
„Nici măcar inițiatorii nu sunt mulțumiți de ceea ce a ieșit din aceste dezbateri în viteză. Legea are nevoie de mai multă claritate, nu doar de bune intenții.”
În concluzie, nimeni nu contestă necesitatea unei legislații mai stricte împotriva drogurilor la volan, dar aplicarea acestei legi riscă să creeze un haos juridic și medical, dacă nu este însoțită de norme clare și informare publică masivă.
Vasile Petrovan
