Curtea de Apel București a organizat recent o conferință de presă extraordinară ca răspuns la investigația Recorder „Justiția capturată”. Evenimentul, menit să clarifice acuzațiile aduse instanței, s-a transformat într-un moment tensionat, în care contrastul dintre poziția conducerii și mărturia unui magistrat a devenit evident.
În deschiderea conferinței, Raluca Moroșanu, judecătoare cu peste două decenii de experiență la CAB, a luat cuvântul pentru a-l susține pe colegul său, Laurențiu Beșu, protagonist în documentar, vizat deja de verificări la CSAT, CSM și CNSAS, în contextul unor suspiciuni publice legate de un posibil trecut în structuri de informații și al afirmațiilor denunțate ca neconforme cu realitatea.
Spre surprinderea tuturor, inclusiv a celor 13 șefi care se așteptau că vor controla conferița de presă, curajoasa judecătoare a confirmat public veridicitatea declarațiilor acestuia și a descris atmosfera din instanță ca fiind extrem de dificilă: presiuni constante, acțiuni disciplinare și lipsa sprijinului din partea conducerii.
„Sunt aici să îl susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ce a spus el este adevărat, conducerea nu ne ajută de niciun fel. Suntem terorizaţi pur şi simplu, cu acţiuni disciplinare şi cu tot ce ştiţi dumneavoastră că ni se întâmplă. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera și în ce situație toxică și încordată suntem”, a afirmat judecătoarea.
„Dacă va fi contrazis este o minciună. Conducerea nu ne ajută în niciun fel. Suntem terorizați”, a explicat Moroșanu.
„O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine, nu ştiu cealaltă parte ce vor face, iată sunt aici unii care vor susţine probabil conducerea. Aşa ca paranteză, nu am fost nici ofiţer acoperit, nici la ‘Doi şi un sfert’, nicăieri. Am fost toată viaţa mea magistrat. Colegii din ţară mă cunosc, pentru că am fost şi formator la Institutul Naţional al Magistratului şi la Şcoala Naţională de Grefieri aproape 15 ani. Şi ei vor şti că nu mint, dacă nu-l cred pe colegul Laurenţiu, măcar să mă creadă pe mine. Atâta am putut spune”, a adăugat ea.
Cuvântul „terorizați” nu este unul pe care îl auzi la întâmplare într-o instanță. Nu îl spui decât dacă ai ajuns la limită. Și nici nu îl spui într-o sală plină de presă, în fața conducerii, dacă nu ești absolut convins de adevărul tău.
O declarație rară, tulburătoare în sinceritatea ei. Pentru că doar într-un sistem în care suspiciunea e endemică trebuie să precizezi tu, judecător, că nu ești agent acoperit.Prezența ei și curajul de a se exprima în fața colegilor și a jurnaliștilor au fost remarcate ca un gest excepțional în mediul judiciar.
În spatele ei, unii colegi confirmau din priviri. Alții rămâneau încremeniți. Și, inevitabil, erau și cei care își pregăteau discursurile pentru a susține conducerea. Pentru că așa se întâmplă mereu în instituții: câțiva își asumă curajul, câțiva rămân neutri, câțiva devin scuturi. Dar momentul Moroșanu a fost atât de limpede, atât de neașteptat, încât orice tentativă de „control al narațiunii” a devenit inutilă.
Conducerea a încercat să își reia rolul, dar aerul din sală se schimbase. Președinta CAB, Liana Arsenie, a luat cuvântul și, după cum era de așteptat, a respins acuzațiile ca fiind parte a unei „campanii de denigrare a instanței”, de parcă ceilalți judecători care au mărturisit haosul și coruția din sistem nu îi sunt colegi. Ea a prezentat documentarul ca pe o serie de informații distorsionate, având scopul de a afecta încrederea publicului în justiție.
Arsenie a subliniat că orice critică trebuie verificată de autoritățile competente (adică tot de ei) și a insistat că nicio instituție sau persoană nu poate pretinde deținerea adevărului absolut. Ea a catalogat criticile ca fiind motivate, în parte, de eșecuri profesionale individuale și de contextul unor dosare complexe aflate în instanță.
Un subiect fierbinte al conferinței a fost dosarul fostului primar Marian Vanghelie, invocat în documentar ca exemplu de posibile influențe asupra completurilor de judecată. Președinta Arsenie a explicat că modificările de complet au fost determinate de motive obiective: concursuri interne, solicitări ale judecătorilor pentru ajustarea parcursului profesional sau echilibrarea volumului de lucru între secții.
Ea a precizat că acuzațiile privind tergiversarea dosarului nu sunt întemeiate, argumentând că termenul de prescripție pentru infracțiunea de luare de mită fusese atins încă din 2017, iar instanța a pronunțat ulterior o soluție de prescripție și două achitări.
În ansamblu, conferința a ilustrat un contrast clar: pe de o parte, conducerea CAB a adoptat o poziție defensivă, punând accent pe verificarea acuzațiilor și respingerea lor ca fiind nefondate; pe de altă parte, vocea judecătoarei Moroșanu a scos în evidență probleme reale și o atmosferă de presiune și intimidare în instanță.
Evenimentul a subliniat tensiunile din cadrul Curții de Apel și a evidențiat dificultatea comunicării transparente între magistrați, conducere și publicul larg.
Vasile Petrovan
