CCR dă undă verde lui Călin Georgescu – poate candida în orice alt scrutin

Decizia recentă a Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 aduce clarificări importante pentru Călin Georgescu și ceilalți competitori. Judecătoarea CCR Laura-Iuliana Scântei, fostă parlamentar PNL, a explicat că „Domnul Călin Georgescu nu este oprit de decizia CCR de la alegerile prezidențiale pentru a candida în orice alt scrutin”, ceea ce înseamnă că atât Georgescu, cât și Diana Șoșoacă pot participa la alte alegeri, inclusiv la Primăria Capitalei, pentru mandatul rămas liber după Nicușor Dan.

Motivarea deciziei CCR

Judecătoarea Scântei a fost întrebată, în cadrul Festivalului de Film și Istorii de la Râșnov, despre anularea scrutinului prezidențial. În răspunsul său, ea a clarificat competența Curții:

„Curtea are o competență unică. Un singur proces electoral a fost atribuit, prin Constituție, Curții Constituționale pentru verificarea legalității și confirmarea rezultatului: cel prezidențial. Restul alegerilor intră în atribuția instanțelor judecătorești de drept comun.”

Astfel, decizia CCR de anulare nu afectează alte tipuri de alegeri.

Ce s-a întâmplat în alegerile prezidențiale

Primul tur al scrutinului din 24 noiembrie 2024 a fost câștigat de Călin Georgescu, urmat de Elena Lasconi (USR). Turul doi, programat pentru 8 decembrie, nu a mai avut loc, deoarece CCR a invalidat alegerile pe 6 decembrie, chiar în timpul votului în diaspora.

Scântei a explicat că frauda electorală poate fi invocată doar dacă afectează rezultatul final:

„Curtea a stabilit că nu au existat fraude în ziua votării care să fi fost contestate de un competitor.”

Decizia CCR s-a bazat pe documentele declasificate ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care semnalau nereguli majore în campania electorală:

„CCR nu are competențe să analizeze modul în care alte autorități își îndeplinesc atribuțiile. Noi am luat act de constatările CSAT, pe care le-am considerat autentice și veridice.”

Judecătoarea a mai explicat că analiza Curții s-a extins dincolo de ziua votului, pentru a evalua corectitudinea întregului proces electoral. Ea a subliniat că, fără aceste informații, CCR ar fi validat „ceva ce nu corespundea legii”.

Scântei a explicat că, potrivit legii, alegerile trebuie să fie libere, periodice și corecte. În cazul scrutinului prezidențial:

„A rămas în analiză caracterul corect, care viza caracterul legal. Ce a contat a fost ca exercitarea dreptului să fie conform cu legea, pentru că asta dă caracterul corect.”

Ea a adăugat, referindu-se la campaniile moderne și metodele online:

„Lumea s-a mișcat mai repede decât s-a mișcat legislația națională și atribuțiile autorităților în domeniu.”

Limitările CCR

Judecătoarea a precizat că identificarea probelor privind riscurile naționale revine altor instituții:

„Ce era de competența noastră era să valorificăm concluziile acestora din perspectiva afectării ordinii constituționale.”

În concluzie, decizia CCR a fost menită să protejeze ordinea constituțională, fără a sancționa alegătorii:

„Noi am concluzionat că procesul electoral trebuia oprit, pentru că a fost viciat în formele în care au arătat alte autorități. Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi.”

Scântei și-a exprimat regretul că Curtea nu a găsit prilejul de a explica mai clar publicului:

„Îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a cere scuze.”

Vasile Petrovan