Atelier de mărgelit la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”- Filiala Traian din Baia Mare - 32 minute în urmă
Concursul culinar „Cel mai colorat borcan” aflat la ediția a III-a a reunit numeroși elevi și preșcolari maramureșeni la Seini - 1 oră în urmă
Ziua Mondială a Diabetului a fost marcată prin acțiuni de prevenție și informare, în Baia Mare - 2 ore în urmă
Psihoterapeuta de cuplu și familie Domnica Petrovai vă invită la lansarea cărții sale, „Conflictul dintre noi. Atunci când iubirea renaște din criză”, la Cărturești - 2 ore în urmă
Vizită specială primită de „tricolori” în Bosnia - 3 ore în urmă
Echipa Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației, în vizită la Ujgorod, Ucraina - 3 ore în urmă
Activitate de orientare în carieră pentru elevii de la Liceul Teoretic „Bogdan-Vodă” Vișeu de Sus - 3 ore în urmă
CS Minaur, în fața revanșei cu Horsens - 4 ore în urmă
Vacek – proză de Marian Ilea (XVIII) - 4 ore în urmă
Intervenție a salvamontiștilor în sprijinul unui bărbat rănit, într-o zonă greu accesibilă - 4 ore în urmă
Joia Mare, credințe și superstiții; „De astăzi începem să facem și coptăturile pântru Paști, că deja curățănia trebe să fie gata”
E Joia Mare, iar cei de la Muzeul Satului Baia Mare ne arată cum se desfășurau pregătirile pentru Paști odinioră, dar și care sunt credințele și superstițiile legate de această zi.
Joia Mare – Joia Pătimirilor, Joia Neagră, Joimărița, Joimari
„La noi în sat, joi dimineața, să face slujbă și se sfințăște pasca și vinu pă care îl duce fiecare familie la biserică, într-o traistă.
Apoi, colo pă după-amiază se merge la cimitir, se aprind lumânări pă morminte, se fac slujbe și se dă de pomană. Cătră sară se merge la biserică, la Denia celor 12 Evanghelii. După slujba asta nu să mai trag clopotele la biserică până în Noaptea de Înviere, numa să bate toca. Și tăt de amu, femeile și bărbații care vreu, încep să țâie post negru până la Înviere.
De astăzi începem să facem și coptăturile pântru Paști, că deja curățănia trebe să fie gata. O samă de oameni vopsăsc ouăle pântru Paști de astăzi, c-apoi dau și păste morminte, alții numa vinerea, că atunci o fo răstignit Domnu Iisus pă cruce și s-o înroșit ouăle de la sângele Lui. Zâce că ouăle feștite joi ori vineri nu să strâcă așă ușor ca celelalte” (Lăpuș).
„Femeile începeu să pregătească pancovele, turta împunsă, cum să făce demult, astăzi fac tăt felu de prăjituri. Apoi care nu o apucat să gate până astăzi cu curățănia, mai puneu și ștergurile la icoane, mai așezau una alta pân casă, să șie cum trebe” (Suciu de Jos).
„Noi, aici, vopsâm ouăle cu coji de ceapă, de nuc și punem câteodată și coji de arin. Să fac tare mândru că mai punem și câte o frunză și acolo iesă modelu de culorea oului” (Giulești).
Credințe și superstiții din diferite zone etnografice:
În Joia Mare, în unele zone, se crede că are loc Nunta urzicilor, ceea ce însemna faptul că urzicile au înflorit și nu mai pot fi consumate. Ca substrat simbolic, interdicția amintește de Iisus care a fost bătut cu urzici în timp ce era pe cruce.
Femeile care nu au terminat de tors până acum sunt considerate leneșe și sunt pedepsite de către Joimăriță.
În anumite zone, se vopsesc și se încondeiază ouăle pentru Paști.
Ouăle înroșite în această zi nu se strică niciodată, iar dacă sunt îngropate la hotar, peste acel loc nu va bate piatra.
Bătrânii țin post negru din Joia Mare până în Duminica Paștelui.
O datină caracteristică Joii Mari, considerată protectoarea morților, constă în aprinderea focurilor morților din uscăturile strânse din grădini și livezi. Se consideră că în această zi porțile iadului și ale raiului se deschid, iar sufletele morților se pot mântui, ajungând în rai. Focurile se aprind pentru ca morții să poată veni acasă să se odihnească și să se hrănească cu bucatele date pentru pomenirea lor. În acest sens, pe lângă foc se așază scaune, se pune pâine cu vin și se tămâiază, pentru ca morții să fie primiți cum se cuvine – informează Gabriela Filip, muzeograf.
Sursa foto – Muzeul Satului Baia Mare















