După publicarea recentului apel la boicot din partea Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), valul de nemulțumire din rândul cadrelor didactice ia o turnură organizată și tot mai hotărâtă. În paralel cu îndemnul ferm la necolaborare, FSLI propune un set de măsuri concrete prin care școlile și comunitățile locale pot bloca, amâna sau chiar suspenda aplicarea prevederilor considerate abuzive.
Potrivit documentului transmis către organizațiile afiliate, sindicatele din educație vor miza în perioada următoare pe o strategie în șapte pași, care combină acțiunea instituțională cu presiunea publică și juridică.
- Blocaj prin Consiliile de Administrație ale școlilor
Cadrele didactice sunt încurajate să convoace consiliile de administrație pentru a adopta poziții oficiale împotriva reorganizărilor impuse: neparticiparea la întocmirea planurilor de școlarizare, respingerea comasărilor de clase sau refuzul de a valida decizii transmise de inspectorate. Aceste poziții oficiale pot deveni obstacole administrative importante în calea reformelor forțate. - Coaliție cu părinții și comunitatea locală
Sindicatele recomandă campanii de informare publică, scrisori deschise către părinți și consilii locale, dar și constituirea unor grupuri de sprijin la nivel local. Mesajul cheie: modificările afectează direct calitatea educației – clase supraaglomerate, profesori dați afară și haos instituțional. - Refuz administrativ colectiv
Un alt instrument propus este blocajul instituțional prin refuzul de a colabora cu inspectoratele școlare. Cadrele didactice ar putea refuza întocmirea documentelor esențiale – planuri de comasare, tabele de încadrare, raportări – pentru a încetini mecanismul de implementare. - Atacuri în instanță
Dacă autoritățile continuă reorganizările fără consultare sau forțează modificarea posturilor, sindicatele pot apela la justiție. Sunt vizate în special: deciziile administrative unilaterale, retragerile din concedii sau încadrările ilegale. Se pot cere suspendări imediate ale actelor, prin ordonanțe președințiale. - Presiune mediatică și protest simbolic
FSLI încurajează o mobilizare și în spațiul public: lansarea de petiții naționale, trimiterea cazurilor reale către presă, dar și proteste simbolice în școli – afișe, panglici negre, semnale de doliu educațional. - Sprijin politic și parlamentar
Documentul sugerează dialog activ cu partidele de opoziție, care pot susține cauza educației în Parlament. Printre pârghii: întrebări parlamentare, sesizări către Curtea Constituțională și solicitări pentru anchete de comisii speciale. - Grevă legală, în faza finală
Dacă toate celelalte forme de opoziție nu aduc rezultate, sindicatele pot declanșa greva legală, în conformitate cu Legea dialogului social. O grevă de avertisment poate fi urmată de o grevă generală, dacă se întrunește sprijinul necesar din partea membrilor.
În fața unor reforme percepute ca impuse și neconsultate, sindicatele din educație pregătesc un răspuns etapizat și coordonat. Cei care au fost mult timp doar voci izolate devin tot mai uniți într-un front comun. Dacă Guvernul nu răspunde, în septembrie am putea asista la cea mai amplă mobilizare sindicală din ultimul deceniu în sistemul de învățământ românesc.
Vasile Petrovan
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
