Share
Sfatul unui profesor ”Merito”: ”Adolescenții să creadă în visurile lor și să știe că fără educație nu se poate” (GALERIE FOTO)

Sfatul unui profesor ”Merito”: ”Adolescenții să creadă în visurile lor și să știe că fără educație nu se poate” (GALERIE FOTO)

Tatiana Cauni predă Limba și literatura română la Liceul Teoretic ”Emil Racoviță” din Baia Mare și este profesorul care a sădit în sufletul multor generații dragostea pentru teatru și lectură. Iar în acest an s-a numărat printre cei 12 profesori Merito. Proiectul Merito, lansat în 2015, se derulează sub deviza ,,Avem profesori valoroși în România și ne propunem să le spunem – Mulțumim pentru efortul vostru, mulțumim pentru schimbarea pe care o produceți în tineri!”

A fi profesor e un vis vechi sau s-a înfiripat pe parcurs?

Cred că destul de repede am știut că o să mă fac profesor. În ultima oră de dirigenție din cls a XII-a de liceu, doamna dirigintă Maria Toma (Colegiul Național ”Mihai Eminescu”) ne-a rugat să scriem pe o foaie ce dorim să devenim ”când vom fi mari”. Eu am scris că vreau să devin profesor, un profesor bun. La întâlnirea de 10 ani am râs de acest lucru. Se pare că am devenit profesor… nu știu dacă și bun!

Cum a fost prima zi la catedră?

Prima mea zi de la catedră a fost la Colegiul Tehnic ”Anghel Saligny” din Baia Mare, într- o clasă cu 30 de băieți. Cred că nu respiram prea bine și am crezut că mă voi prăbuși, înainte de a mă sprijini de catedră. Bineînțeles că băieții m-au întâmpinat cu multă agitație, însă am avut o sclipire de o clipă, suficientă să-i liniștesc și să pornesc o conversație. În niciun caz despre română, ci despre fotbal! Căci în acel an era Campionatul Mondial de Fotbal, așa că am comentat meciul de fotbal ce avusese loc cu o seară înainte și, astfel, legătura a fost creată.

Sunteți profesor Merito. Ce înseamnă asta pentru dvs.?

Când am fost sunată și întrebată dacă accept nominalizarea, nu mi-a venit să cred, nu reușeam să le spun celor din jurul meu ce mi se întâmplă, eram foarte emoționată. Primul gând a fost că a crezut cineva că tot ce am făcut 20 de ani a fost bun. Când am aflat că acest lucru l-au susținut foștii mei elevi, părinții lor și comunitatea din care fac parte, m-am gândit că poate am făcut bine că nu am  renunțat la meseria mea. Au fost și momente în care am vrut să renunț, dar întotdeauna lucrurile se întâmplă atunci când trebuie, pentru că trebuie. Cred că așa a fost și cu acest premiu. Faptul că sunt Merito nu m-a schimbat ca persoană, din contra, sunt poate mai deschisă și mai dornică să fac lucrurile să meargă bine și pentru alții și cred că, în toate școlile în care am intrat și la toate Cafenelele Merito pe care le-am realizat, am lăsat ceva din Merito și din sufletul meu. Dacă mie mi s-a întâmplat acest lucru fumos Merito… atunci să ”guste” fiecare din el.

Ați sădit în sufletul multor generații și dragostea pentru teatru, ba chiar ați înființat o trupă de teatru în cadrul Liceului Teoretic ,,Emil Racoviță”. De unde pasiunea pentru această artă?

Când am fost mică… așa cum spun toți copiii, am vrut să fiu actriță, apoi m-am gândit că pentru a fi profesor trebuie să fii și actor.  Și că pot duce mai departe pasiunea pentru teatru printr-o trupă de profil…în școala mea. Din primul an de învățământ am pus în aplicare acest lucru, primul meu festival de teatru  a fost ”I.L Caragiale”, cu toate clasele din Colegiul Tehnic ”Anghel Saligny”, care au dorit să se înscrie. Acum, după 20 de ani, am o trupă ”Masca”, multe spectacole și două festivaluri; ”Teatrul-un joc al ideilor” și ”Masca”, de care sunt tare atașată.

Ce vă face un dascăl bun?

Nu știu dacă într-adevăr sunt un dascăl bun, cum spuneți dvs, știu doar că sunt un profesor nonconformist, cu multă energie, cu mult optimism care își dorește adolescenți fericiți la orele lui, care să plece în pauze cu zâmbetul pe buze și să se întrebe cum va fi ora următoare de  română. Și, dacă va fi cazul, să știe că sunt acolo pentru ei, atunci când au nevoie.

Privind sistemul de acum, pentru ce luptați? Care este viitorul elevilor care învață?

Poate că sunt o idealistă dar cred, sper, îmi doresc ca meseria de profesor să fie cea mai importantă pentru cei care ne conduc. Adolescenții trebuie să știe că fără educație nu se poate. Ea este cea care modelează, hrănește  mințile și sufletele lor.

Care este deviza după care vă conduceți în viață?

Orice lucru fac. .. să-l fac din suflet.

Și care ar fi mesajul dvs. pentru tinerii acestei țări?

Să fie autentici și să creadă în visurile lor. Indiferent ce carieră vor alege în viață sfatul meu este să o facă din pasiune și dăruire, pentru că altfel vor deveni adulți frustrați și nefericiți, iar ei trebuie să aibă grijă în primul rând de sufletul lor.

Alexandra GHIȚESCU

 

Lasă un comentariu