Un nou ordin comun al Ministerului Educației și al Ministerului Sănătății, nr. 55/3.335/2026, publicat recent în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 187 / 11 martie 2026, introduce reguli mai clare privind starea de sănătate a celor care lucrează în școli. Primele norme medicale pentru personalul din educație au fost stabilite prin ordine comune Educație – Sănătate încă din 2014–2016, ulterior ele au fost actualizate și detaliate în anii următori, inclusiv în 2024, când s-a clarificat procedura și s-a reiterat obligativitatea controalelor periodice.
Conform noului document, profesorii și personalul din învățământul preuniversitar trebuie să treacă periodic printr-o evaluare medicală care include și testarea capacității psihice, cel puțin o dată la patru ani. Măsura se aplică nu doar profesorilor care predau la clasă, ci și personalului didactic auxiliar, administrativ, precum și celor care ocupă funcții de conducere sau control în sistemul educațional.
În limbaj simplu, statul vrea să se asigure că persoanele care lucrează zilnic cu elevii sunt apte din punct de vedere medical și psihic pentru această responsabilitate.
Regulile prevăd că menținerea într-o funcție didactică este posibilă doar dacă angajatul are aviz medical de aptitudine, eliberat de medicul de medicina muncii, în baza unei evaluări care include și un consult psihiatric. Evaluarea generală se face periodic, iar testarea psihică este inclusă în controlul medical realizat la interval de patru ani. Totuși, verificarea poate fi făcută și mai devreme dacă apar suspiciuni legate de comportament sau de starea psihică a cadrului didactic. De exemplu, dacă în școală apar situații care indică schimbări de comportament sau probleme psihice, conducerea unității poate cere un nou control medical.
Ordinul stabilește clar că refuzul profesorilor sau al altor angajați din școli de a se prezenta la controlul medical este considerat abatere disciplinară gravă. În astfel de situații, pot fi aplicate sancțiuni conform legislației muncii și regulamentelor din educație, iar consecințele pot ajunge până la încetarea raporturilor de muncă. În plus, dacă în urma evaluării se constată existența unor tulburări psihice, medicul de medicina muncii poate recomanda tratament, monitorizare sau adaptarea activității profesionale.
Documentul include și o listă de afecțiuni medicale care pot reprezenta contraindicații pentru activitatea didactică, cel puțin temporar. Printre acestea se numără:
tulburări psihice organice
tulburări psihice și de comportament provocate de alcool sau substanțe psihoactive
schizofrenie, tulburări schizoafective și delirante
tulburări afective bipolare
tulburări depresive severe
tulburări anxioase sau fobice severe
tulburări obsesiv-compulsive severe
tulburări disociative
tulburări de personalitate
În aceste situații, persoana poate fi declarată inaptă pentru activitatea didactică, fie definitiv, fie până la ameliorarea stării de sănătate. Pe lângă problemele psihice, documentul include și alte boli care pot afecta capacitatea de a preda, de exemplu:
tuberculoză pulmonară activă
anumite afecțiuni grave ale aparatului vocal
unele boli ORL care împiedică vorbirea normală.
În ultimii ani, discuțiile despre siguranța elevilor și despre echilibrul psihic al celor care lucrează în educație au devenit tot mai frecvente.
Prin această măsură, autoritățile încearcă să introducă un sistem mai clar de verificare medicală și psihologică, astfel încât profesorii să poată lucra în condiții sigure atât pentru ei, cât și pentru elevi. În esență, ideea din spatele ordinului este simplă: meseria de profesor presupune multă responsabilitate, iar sănătatea psihică este la fel de importantă ca pregătirea profesională.
Vasile Petrovan
